Capitol 8 Wow

-Bella, draga! Aro zambi cand am intrat si fericirea sa m-a atins si pe mine si am zambit. Cum a fost la vanatoare?

Am oftat.

-Nu am baut nimic. Dar m-am ciocnit de un vechi… prieten, m-am stranbat la ultimul cuvant. Si m-a ajutat sa imi descopar abilitatea.

Fata lui a trecut de la una fericita la una curioasa.

-Cine este acest prieten?

M-am oprit si respirat, dar fara sa fie necesar.

-Edward, am soptit. M-am ciocnit de el si dupa i-am auzit vocea in capul meu spunand ,, Bella”. El are abilitatea de a citi gandurile, inainte sa ma lovesc de el, nu am putut sa ii aud vocea. Dupa, am facut-o. Deci, teoria mea este ca de fiecare data cand ating un vampir, eu ii pot copia abilitatea. Am atins-o pe Jane, deci eu simt ca am puterea ei acum. As putea sa o testez?

Minunat, a gandit Aro. Ma intreb cum ar putea dovedi.

-Bineinteles, Bella. Pe cine doresti sa iti testezi puterea?

Felix, a gandit Jane.

Demetri, a gandit Felix.

Felix, a gandit Demetri.

Un zambet malefic mi-a aparut pe fata.

-Felix, am anuntat cu incredere.

Jane si-a transformat rasul in tuse.

Dragut, a gandit ea.

Felix a venit in fata mea si a ranjit.

-Da tot ce poti.

Un zambet inocent mi-a aparut pe fata asemanator cu al unui inger, iar in secunda urmatoare, Felix era pe podea urland din cauza durerii.

-Bella, mi-a soptit Jane la urechea stanga.

Mi-am intors capul spre ea, oprindu-I durerea lui Felix.

-Da? am intrebat eu.

Absolut minunat, a gandit Aro. Ma intreb daca imi poate folosi puterea?

M-am intors spre Aro si i-am zambit.

-Pot sa te ating?

-Bineinteles, draga, a zambit el.

Am ras, sunetele de clopotel in aer, si am mers spre Aro si i-am atins mana.

Imagini mi-au umplut capul cu toate gandurile lui Aro.

Cine esti? a soptit Jane, deschizandu-si ochii. Era pe podea, langa Alec. Ochii ei erau de un rosu socant.

-Sunt Aro Volturi, a raspuns Aro zambind.

-Era mult foc, foarte mult foc, l-a privit ea pe Aro in ochii, dupa el a cazut pe podea plin de durere.

-Opreste-te! Te rog! a tipat Sulpicia, fugind langa Aro cu o expresie terifiata.

Un tipat puternic a venit din partea lui Aro, dupa totul s-a oprit.

Aro si-a masat capul si s-a ridicat incet.

-Cred ca am descoperit abilitatea ta, draga, a soptit Aro.

-Alec! a tipat Jane, acum fiind langa fratele ei. Ce i-ai facut? a  tipat ea.

-El trebuie sa isi revinacurand, draga mea, rade Aro.

Dupa ce a terminast Aro de vorbit, ochii lui Alec s-au deschis, din nousocant de  rosii.

-Jane, a murmurat Alec.

-Alec, a soptit Jane, imbratisandu-l si a zis: Era foarte mult foc… foarte mult… apoi ea ingheata si cade pe podea, nemiscata.

-Jane! Tipa Alec foarte speriat. JANE! Vorbeste cu mine! Te rog! lacrimi uscate cadeau pe fata lui.

Dupa cateva minute, Jane s-a ridicat si a privit in jur.

-Ce s-a intamplat? a murmurat. Nu am putut sa simt nimic. Se simtea ca… nimic.

-Ce incantator! Aro batea din palme. Jane e ca boala si Alec e ca antidotul! Cat de minunat!”

Mana mea a parasit-o pe a lui Aro.

-Wow, am murmurat.

-O abilitate frumoasa, Bella? m-a intrebat Aro zambind.

-Da, am chicotit. Da este.

-Draga mea Bella, ai putea sa fi cel mai puternic vampir din lume. Ar trebui sa ai un bal! Aro a batut din palme si a ras fericit. Printesa de Volterra!

Am gamut, dar apoi am oftat.

-Bine, am soptit.

-Minunat! a chicotit Aro.

Am ras incet.

-Yay! Trebuie sa mergem la cumparaturi, acum! Jane a inceput sa se bucure.

Am chicotit.

-Bine, am oftat.

Aceasta zi va fi din ce in ce mai ingrozitoare.

-Dar asta nu e tot, a meditate Aro. Mi-am inors capul spre el si l-am vazut zambind. Dar cand nu zambeste? Am ras eu mintal. Ai nevoie de masina daca te duci la cumparaturi, asa ca vei merge cu Jane si masina ei!

Am tipat si am sarit.

-Awww! Multumesc! am alergat la el si l-am imbratisat.

El mi-a raspuns repede imbratisarii, dupa s-a indepartat de mine uitandu-se la ochii mei.

-Draga, a soptit, trebuie sa vanezi. Ochii tai sunt negrii.

Am oftat, dupa am zambit.

-Bine, si dupa am fugit afara pe usa.

Capitol 7 Who ever thought this would happen?

Capitol 7 Who ever thought this would happen?

Alice POV

Ea este vampir si , plang usor, lucreaza pentru Volturi.

Edward si-a inchis ochii si si-a lasat capul in jos.

Corpul meu s-a zguduit de suspine si am simtit cum incep sa ma calmez. Jasper. Probabil ca a observat cat de agitate sunt si a trimis valuri de calm spre mine.

-Multumesc Jazzy, am soptit.

El a chicotit.

O viziune m-a lovit in acel moment.

 

-Bella, draga! a salutat-o Aro pe Bella, zambind. Cum a fost la vanatoare?

Bella si-a lasat capul in jos.

-Nu am baut nimic, ci m-am lovit de un vechi prieten… ea s-a strambat la ultimul cuvant, si el m-a ajutat sa imi descopar abilitatea.

-Cine era acest prieten? a cerut Aro si I se cite ape fata curiozitatea.

Ea s-a oprit si a respirat usor.

-Edward, a soptit, m-am ciocnit de el si dupa i-am auzit vocea in mintea mea spunand ,,Bella”. El are abilitatea de a citi gandurile. Inainte sa ma ciocnesc de el, nu am putut sa ii aud gandurile, dar dupa am facut-o… Deci, teoria mea este ca de cate ori ating un vampir, am abilitatea de a copia puterile acestora. Am atins-o pe Jane si am sentimentul ca deja i-am copiat puterea. As putea sa imi testez puterea?

-Sigur Bella. Cine ar dori sa o ajute?

Ea a zambit diabolic.

-Felix.

Jane si-a transformat rasul in tuse.

Felix a inaintat si a ranjit.

-Da tot ce poti, a spus el pe un ton batjocoritor.

Bella a zambit innocent, iar in secunda urmatoare, Felix era pe jos urland de durere.

-Bella, a murmurat Jane.

Bella si-a luat privirea de la Felix si acesta s-a ridicat de pe podea.

-Da? a intrebat ea.

 

-Oh, Doamne. Edward a soptit, iar in ochii lui erau plini de groaza.

Rosalie a venit la noi cu o expresie rautacioasa.

-Ce se intampla? Stiti, conversatiile voastre mentale nun e ajuta pe noi?

-Rosalie, a marait Edward.

Edward, opreste-te, am gandit.

El s-a Calmat.

Am oftat.

-Bella are puterea de a copia abilitatile altor vampiri. Cand a ajuns la aceasta concluzie a fost atunci cand s-a ciocnit de Edward si ea i-a copiat abilitatea de a citi ganduri. Ea a atins-o pe Jane si i-a luat abilitatea de a citi ganduri, am respirat cam greu.

-Ce am facut? a soptit Edward atat de incet incat un om nu ar fi auzit.

-Pe de alta parte, gusturile ei in moda s-au schimbat in bine, am zambit la acest gand.

Rosalie a ras.

-Asta e bine.

Atunci m-a lovit o alta viziune.

 

Aro statea in Sala Mare.

-Doamnelor si domnilor, permiteti-mi sa v-o prezint pe Printesa de Volterra!

Toata lumea s-a ridicat si au aplaudat, asteptand ca cineva sa coboare treptele, acea persoana era imbracata intr-o rochie albastra ca miezul noptii, cu o tiara de argint pe cap. Ea a ridicat capul si in momentul in care i-am vazut chipul am ramas socata.

-Isabella Volturi!

 

Eram uimita si Edward avea aceea fata plina de groaza.

-Ce am facut? a tipat Edward si a lovit cel mai apropiat perete, lasand o gaura cat pumnul.

Dupa am avut o alta viziune. Trei viziuni pana acum.

 

Rosalie a mers la usa din fata si a luat de pe podea o scrisoare.

-Acesta scrisoare este din Volterra, de la Volturi, a spus ea cu groaza.

Edward a fugit cu viteza de vampir spre Rosalie pentru a-I lua scrisoarea.

-Cel putin trebuisa sa ma rogi sa iti dau scrisoarea, a marait Rosalie.

El a deschis scrisoarea cu usurinta si a citit-o, iar ochii lui cresteau de uimire.

-Este o invitatie, a spus el. A tinut-o intr-un fel in care am putut si noi sa citim.

Stimate clan Olimpic, a citit el.

Sunteti invitati sa o cunoasteti pe noua Printesa de Volterra pe 13 august la castelul Volterra. Nu o cunoasteti si asta va fi o surpriza.

Speram sa va intalnim acolo!

Aro Volturi

 

-Alice! a tipat Bella si a alergat spre mine si m-a imbratist.

-Bella, am respirat si am tremurat.

 

-Edward! a tipat Bella. Ce. Cauti. Aici?

-Sunt aici pentru a o cunoaste pe Printesa de Volterra, a raspuns Edward calm.

-IESI! a tipat ea.

-Bine, a spus el si si-a ridicat mainile in semn de predare si a iesit din castel.

 

 -Ea nu va fi fericita sa te vada, Edward, am soptit.

-Nu, murmura el.

Capul meu nu mai rezista la cat de rau ma enerva el si i-am spus:

-Ai grija cum te comporti sau jur ca iti voi arde toate cartile si iti voi distruge toate CD-urile.

Pe fata lui era o masca de groaza.

-Nu ai indrazni!

Am chicotit.

-Oh, ba da, as indrazni, Ursuletule Eddie.

El s-a uitat foarte urat la mine. ,,Daca privirile ar ucide, Eddie” gandesc eu si ii arunc eu o privire.

-Sa facem un plan si sa incercam sa o convingem pe Bella sa se intoarca, spune Rosalie.

-Pentru prima data sunt de acord cu Rose, spun eu.

Ea a chicotit.

-Nu lasa acest lucru sa ti se urce la cap, Rose, am avertizat-o eu.

Ea si-a dat ochii peste cap.

-Bine,

Capitol 6 You have to tell Aro

Capitol 6 You have to tell Aro

Bella POV

In ochii ei sangerii a crescut ura pentru Edward.

-Sa mergem in camera ta si putem sa vorbim putin, draga.

Mi-am frecat ochii mei tristi.

-Bine, am soptit, cu neincredere in voce.

Am inceput sa mergem spre camera mea si i-am spus cat de mult viata mea de cand m-am mutat in Forks, iar dupa aproximativ treizeci de minute, amandoua eram asezate pe patul meu si i-am spus tot ce s-a intamplat la vanatoare.

Mi-am lasat privirea asupra degetelor.

Ce nemernic, a gandit ea.

-Da, am chicotit. El este un nemernic, i-am zambit.

-Mi-ai citit gandurile? ma intreaba ea.

-Da am si o teorie, folosindu-mi puterea, am soptit cu un zambet viclean.

-Hai, a murmurat ea incurajandu-ma.

Am chicotit si un zambet timid mi-a aparut pe fata.

-Inainte sa ma ciocnesc, am inghitit un nod, Edward, nu am putut auzi gandurile lui, dar dupa am facut-o… Deci, teoria mea este ca ori de cate ori ating un vampir, eu ii copies puterea, am chicotit la aceste posibilitati.

-Trebuie sa ii spunem lui Aro despre asta! a exclamat Jane.

Am ras.

-Bine, dar mai intai hai sa ii vedem pe Landon si Mitchie.

-Nu prea cred, missy.

Un ras zgomotos mi-a printe buze in momentul in care mi-a spus ,,missy”.

-Bine, am chicotit.

-Yay, a tipat ea. Acum du-te si fa o baie, mi-a poruncit ea si m-a impins.

Mi-am dat o palma peste frunte intr-un mod jucaus.

-Bine. am spus eu si mi-am luat setul meu preferat de sampon si balsam cu capsuni si am intrat in baie, inchizand usa in spatele meu.

Mi-am dat jos hainele, care erau pline de ace de pin si noroi, si am intrat in cabina de dus.

Apa curgea pe pielea mea de granit, lasand picaturi atunci cand picau pe podea.

Mi-am pus sampon in mana mea palida si am inceput sa imi spal parul meu ciocolatiu. Dupa ce tot parul meu era plin de bule cu miros de capsuni, mi l-am clatit plin de bule cu miros de capsuni, mi l-am clatit. Aburul de pe pilea mea se simtea ca sudoarea, dar era mul mai usoara.

Atunci cand toate urmele de sampon au fost spalate, am facut acelasi lucru si cu balsamul.

Am sarit atunci cand usa s-a deschis.

-Hey, Bella, a ciripit Jane.

-Hey, am soptit.

-Ti-am adus hainele si ti le voi pune aici. Ne mai vedem, a spus ea iesind din baie si inchizand usa.

Am chicotit si am oprit apa.

Mana mea a dat la o parte perdeaua galben pal. Un prosop albastru ca miezul noptii a fost lasat pe chiuveta, si o gramada de haine era pe un scaun langa toaleta, cum a promis Jane.

Am luat de pe chiuveta un prosop si mi-am uscat corpul, apoi din varful teancului cu haine am luat o bucata de panza. Am inhalat. Bumbac. Am examinat-o. Ea avea bretele negre, si un albastru ca miezul notii imi cadea, probabil, pana la talie.

Am chicotit, si am cautat printre haine, pana am dat de un set de lenjerie alba. Jane esti eroina mea. Privirea mea a zburat spre o pereche de blugi negrii care mergea foarte bine cu tricoul.

Am inceput sa ma imbrac si m-am gandit ca albastrul si negrul fac un contrast frumos pe pielea mea palida.

Manerul de la usa se misca si usa s-a deschis, am vazut o Jane zambareata, care tinea in mana un portfard.

-Te rog? ma intreaba ea cu o fata inocenta.

Am oftat si m-am lovit usor peste frunte din nou.

-Bine, am murmurat.

-Yay! Acum taci si stai jos! A ordonat ea.

Am inghetat si am lasat-o sa ma macheze.

 

Capitol 5 Pain seems to follow me

Edward POV

-Ma duc sa vanez, le-am spus eu celor din casa.

-Voi veni cu… a ciripit Alice, dansand spre mine cu un zambet pe fata.

Am oftat.

-Nu Alice. Am nevoie de timp sa ma gandesc, am fugit afar ape usa inainte de a putea raspunde.

Fuga a fost antrenanta, pentru ca vantul imi batea prin parul meu de bronz, facandu-l sa imi biciuiasca fata. Copacii treceau pe langa mine.

Cat de rapid? Va intrebati. Sa zicem ca un om nu m-ar putea vedea. Un miros de frezii si de capsuni mi-a umplut narile. Prima persoana la care m-am gandit a fost Bella. De ce ar fi Bella in Italia?

Ea i-ar fi rugat pe Volturi sa o omoare?

Dar parfumul era proaspat, nou.

Este umana?

Am inghetat, ascultand dupa o bataie de inima. Nimic. Dar am auzit o respiratie calma si usoara.

Parfumul de frezii a crescut, pana cand m-am ciocnit de ceva cald si neted. Privind in jos, un val de parfum imbatator m-a lovit in fata, iar atentia mea a fost atrasa de la mizeria din parul meu la parul lung si ciocolatiu care cadea pana la mijlocul persoanei din fata mea. Ea se uita la ceva in sus, iar ochii mei o priveau cu curiozitate.

 

Bella, m-am gandit eu.

S-a ridicat, si-a sters parul, iar eu eram prins in ochii ei rosii si ea a fugit.

Probabil ca am ranit-o foarte rau. M-iam dat o palma mintal inainte sa ma duc sa vanez.

Dupa ce am lasat acel urs fara nicio picatura de sange. Am fugit cat de repede am putut inapoi la casa de pe plaja unde locuiam cu familia mea.

Am deschis usa si am intalnit privirea lui Alice.

Ai vazut-o pe Bella, a gandit ea.

Am dat din cap.

Ea este vampir si, plangea ea usor, lucreaza pentru…Volturi.

Am inchis ochii si mi-am lasat capul in jos.

Ce am facut?

Capitol 4 When I changed

Capitol 4 When I changed

~Flashback~

Un ciocanit s-a auzit la usa mea in timp ce eu citeam ,,Mandrie si prejudecata”.

-Intra, am spus, ridicandu-ma.

Usa s-a deschis si Jane a aparut in cadrul acesteia

-Aro doreste sa vorbeasca cu tine, imi spune ea unindu-si mainile la spate.

M-am tarat pana la marginea patului si m-am ridicat, punand un semn si asezand-o pe pat.

Jane se uita la coperta, o expresie de curiozitate aparandu-i pe fata ei angelica.

-,,Mandrie si prejudecata”? ma intreaba ea.

-Da, am murmurat, punandu-mi pantofii.

-Esti gata? ma intreaba Jane.

Am dat din cap, urmand-o spre sala tronului.

-Bella, a spus Aro, batand din palme.

-Aro, am raspuns fara probleme, inclinandu-mi capul si zambindu-i.

-Ce fac Landon si Skylar? ma intreaba el pe un ton curios.

-Ei sunt foarte bine, multumesc de intrebare, am zambit amintindu-mi fetele lor in timp ce i-am tinut in brate pentru prima oara cand i-am vazut.

-Sunt fericit, el a zambit si s-a indreptat spre mine, oprindu-se in momentul cand era la un pas departare de mine: Doresti sa te transformi? a zambit el.

Am dat din cap fara sa ma gandesc.

-Esti sigura? m-a intrebat.

Am chicotit nervos.

-Fie asta, fie moarta, am soptit: Stiu prea multe Aro.

El a oftat.

-Bine. Nu pot astepta pentru a vedea capacitatile tale. Buzele sale s-au apropiat incet de gatul meu pana cand dintii sai mi-au atins gatul.

Focul s-a extins in intreg corpul. Acesta a fost de nesuportat, dar mi-am Muscat buza pentru a nu tipa, fara s ail fac pe Aro sa se simta prost. Focul a curs prin venele mele, probabil, pentru cateva saptamani. Ma simteam de parca am fost alergata de un camion, am fost aruncata in lava si fiind taiata in mii de bucatele mici, de zeci de ori.

In cele din urma focul a inceput sa se retraga spre inima, facand-o sa bata mult ma repede. Inima mea ardea mai tare pana cand a batut pentru ultima oara. Apoi am auzit voci mult mai musicale decat oricand.

-Este frumoasa. O adevarata comoara, a spus categoric Aro

Cineva a mormait in drepta mea. Probabil Caius.

Apoi, un oftat de plictiseala, care venea din stanga mea. Aveam sentimentul ca acel oftat era al lui Marcus.

O senzatie de arsura a venit din gatul meu, ca si cum ar fi fost un incendiu. Am incercat sa inghit, darn u a ajutat cu nimic.

Am oftat si mi-am deschis ochii.

Wow. Totul parea mult mai accentuat. Fiecare fir de praf care dansa in aer, ca niste balerine mici, si am vazut toate fisurile din marmura si fiecare gandac, care se afla acolo.

Am inhalat parfumul din jurul meu, ceva puternic. Simteam mirosul de miere, soare si bumbac. Am inhalat din nou, si am gasit sursa, Aro.

-Bella, m-a salutat Aro, zambind ca un copil mic in dimineata zilei de Craciun.

-Aro, am soptit eu nerecunoscandu-mi vocea mea ca muzica de pian.

Felix a chicotit intr-un colt.

-Nemurirea ti se potriveste foarte bine.

Mi-am intors capul foarte repede sa-l vad zambind, mi-am dus mana la obraz sa astept roseata sa imi apara, dar nu a aparut. Am chicotit, sunetul unui clopotel in vant.

-Multumesc, Felix, am spus eu cu caldura.

-Nicio problema, mi-a facut el cu ochiul si am vazut-o pe jane dandu-si ochii ei rosii peste cap.

Vorbind de ochii…

-Ochii mei sunt rosii? l-am intrebat pe Aro, vocea mea muzicala tramura usor.

-Da, draga mea, a zambit.

Am clipit de cateva ori inainte sa ma ridic in picioare. Am mai respirat o data, iar gatul meu a protestat.

-Aro de ce ma doare gatul? l-am intrebat si mi-am pus mana in jurul gatului pentru a-mi opri focul din gat.

-Atsa este setae, Bella, mi-a raspuns Aro, radiind.

-Ce sange o sa beau? Am intrebat. Nu vreau sa iau viata oamenilor nevinovati, Am simtit niste intepaturi in ochii, aveam senzatia ca acest lucru pentru un vampir este plansul.

-Oh. Tu vrei sa fii vegetariana? ma intreaba Aro cu o expresie curioasa.

-Da. Te rog, am soptit.

El a oftat, apoi si-a acoperit expresia lui nefericita cu un zambet.

-Bine, draga Bella. Ar fi bines a vanezi mai intai. Arsura din gat este foarte duroroasa.

Arsura din gat mi-a atras atentia si am dat din cap repede.

-Atunci, draga mea, ar trebui sa te duci sa vanezi, a spus el.

-Bine, am soptit.

Mi-am aplecat capul si m-am intors. Am mers pe jos intr-un ritm uman, am iesit pe usile castelului apropiindu-ma de padurea din apropiere. Dupa am inceput sa alerg cu o viteza supranaturala.

~End flashback~

 

Am oftat si i-am pus usor pe Landon si Mitchie inapoi in patuturile lor, zambind la visele lor.

Nu au fost cu adevarat vise, ai putea spune, erau forme luminoase in jurul carora pluteam in jurul unei singure culorii. De exemplu: Mitchie se gandea la patrate verzi si triunghiuri portocalii plutind intr-o mare roz, in timp ce Landon se gandea la cercuri negre si hexagoane albe plutind intr-o mare albastra.

I-am sarutat pe fiecare pe frunte, iar gatul meu a protestat la contactul cu pielea lor, dar nu-mi pasa. Ei erau copiii mei si este cel mai bun dar pe care l-am primit.

Am zambit si am iesit din camera indreptandu-ma spre usile palatului, si am mers in padure, observand atmosfera luminoasa din Volterra. Am chicotit cum am intrat in padure, acum folosindu-mi viteza mea supraomeneasca.

Frunzele de un verde intunecat din copaci erau neclare cand treceam pe langa ele. Am fost foarte incantata de faptul ca puteam alerga la un nivel atat de ridicat incat eram invizibila, nu am observat copacii care erau foarte apropiati asa ca m-am oprit. M-am intors si mi-am dat seama ca eram in inima padurii. Am respirat si expirat incet, simtind parfumul puternic de pin si pamant.

Inca adulmecand aeruldin jurul meu, am simtit ceva diferit- ca un parfum de miere, liliac si soare, acaparandu-mi toata atentia. Am fugit la o viteza inumana, iar arborii pe langa care treceam erau din nou neclari, pana cand m-am ciocnit de cineva. Aici mirosul de miere, liliac si soare era mai puternic. M-am uitat in sus si am vazut paloarea pielii de aceeasi culoare ca a mea.

Nu m-am concentrat pe ochii lui, am vazut o mizerie in parul sau de bronz, care a fost dat peste cap. Era frumos intr-un mod natural si imi doream sa ma joc in parul sau.

Atentia mea a fost atrasa de fata lui , iar in momentul in care i-am privit fata am auzit o voce de catifea in mintea mea.

Bella.

Cum de ma cunoaste aceasta persoana? M-am uitat in ochii lui de aur si atunci mi-am dat seama cine era.

Parul, ochii de aur, vocea de catifea care au apartinut lui Edward…

Era el.

M-am ridicat cu precutie, stergandu-mi parul pentru a scapa de murdarie, m-am intors si am fugit- cat de repede am putut- inapoi acasa.

L-am auzit cum si-a dat o palma mental.

Cum se face ca i-am auzit gandurile? Eu doar l-am atins inainte sa ii pot auzi gandurile.

Am fost uimita, apoi m-am oprit brus. Acest lucru ar putea fi puterea mea! Ori de cate ori ating un vampir as putea lua abilitatile sale! Asa ca atunci cand m-am ciocnit de Edward… i-am luat puterea lui de a citi gandurile.

Amintindu-mi de Edward, am fost trimisa intr-un atac de panica. Fara sa ma gandesc, m-am trezit in fata usilor de lemn de culoare inchisa ale castelului.

Am respirat, dar a fost inutil, si am deschis usa. Am alergat la cel mai indepartat colt, unde putea fi intuneric, incepand sa izbucnesc in plans, iar gaura din inima mea a inceput sa arda. A durut atat de rau.

Simteam ca au trecut ani inainte de a auzi vocea lui Jane in mintea mea.

Cine plange? a gandit ea.

Pasii ei se auzeau din ce in ce mai puternic pana cand i-am auzit respiratia in fata mea. Mi-am ridicat capul sa ma uit la ea pentru o jumatate de secunda si m-am aruncat in bratele ei si am inceput sa plang cu lacrimi uscate.

-Bella, a soptit ea frecandu-mi spatele. Ce s-a intamplat?

M-am indepartat, dar mainile mele au ramas inca pe umerii ei si m-am uitat in ochii ei rosii ca sangele.

-Edward, s-a intamplat, m-am sufocat. Dar vampirii nu se sufoca? Ei bine, daca nu, atunci am schimbat eu asta.

 

 

Capitol 3 My decision

-Bella, m-a strigat Charlie de pe canapeaua din sufragerie. Am ascultat sa vad la ce se uita, si bineinteles, la fotbal.

-Hey tata, am chicotit si am mers spre bucatarie si sa pregatesc micul dejun pentru tatal meu infometat.

-Unde ai fost in aceasta dimineata? ma intreaba el si cu coada ochiului l-am vazut rezemat de cadrul usii care lega sufrageria de bucatarie.

-Am stat pe iarba in curtea din spate, am mintit cu usurinta.

Parea sa ma creada si a plecat si s-a asezt din nou pe canapea.

Am respirat usurata si m-am gandit ca a fost foarte aproape.

Dupa ce a mancat Charlie micul dejun, m-am decis sa ii spun decizia mea.

-Tata, dupa cate stii, este vacanta de primavara, as putea sa fac un tur in Europa? Te rog! am spus facand o fata de catelus.

A oftat.

-Bine, dar eu iti voi plati doar hotelul. Tu platesti biletul.

-Multumesc tata! am fugit si l-am imbratisat, probabil lasandu-l fara aer.

-Draga. Nu. Pot. Respira, Charlie sopteste si cuvintele lui au iesit strangulate.

M-am retras automat.

El a respirat profound si a ras.

-Bine.

 

Tineam in mana dreapta o fetita si in cea stanga un baietel, in camera mea din Volterra, ca vampire.

Da. Ati auzit bine. Un vampire.

Aproape ca am murit dand nastere gemenilor Ladon si Skylar.

Landon Nathaniel Swan s-a nascut pe 17 mai 2008 la 3:47 dimineata. Avea parul maro inchis/ negru cu dungi subtiri de bronz, cu ochii verzi si maro incadrand irisii. Avea pielea alba exact ca a mea, care completa perfect parul lui adorabil. El era… nu am cuvinte sa il descriu.

Mitchie Skylar Swan s-a nascut la 4:02 dimineata. Deci acest lucru a facut ca Landon sa fie supraprotector cu Skylar. Skylar are parl de culoarea bronzului inchis cu reflexe rosii, negre si blonde. Nu stiu cum a ajuns sa aiba acele suvite blonde, dar ea era la fel de superba. Pielea ei era la fel de alba ca a mea si ca a fratelui ei. Ochii ei erau opusul ochilor lui Landon. Ochii ei sunt maro si verdele ii incadreaza irisii.

Am oftat, inca ma simteam oarecum epuizata dupa toate aceste cantractii pe care mi le-a dat cei doi copii. Docorul Madison trebuie sa-mi dea drumul din sectia de nasteri. Mi-au dat niste medicamente cand am fost scoasa pentru a nu putea simtii mirosul sangelui care, probabil, a cazut pe podea. Aro a decis sa fiu transformata chiar acolo.

Imi amintesc acea zi ca si cum ar fi fost ieri.

Capitol 2 I really didn’t see that comming

Am simtit mana rece care era incolacita in jurul taliei mele, si am simtit cum am fost ridicata, iar corpul meu adormit a fost miscat prin aer. Cand am deschis ochii am vazut cum doi ochii rosii ma priveau si o persoana cu tenul masliniu se afla intr-un colt intunecat al camerei.

Laurent.

-Ce vrei? il intreb eu somnoroasa.

El a chicoti usor, iar pe fata lui intunecata a aparut un mic zambet.

-Victoria a vrut ca eu sa fac acest lucru. Stai linistita, o sa fac in asa fel incat san u te doara prea tare, el si-a inchis incet ochii si s-a aplecat spre gatul meu. Am inghetat in mod automat, iar el m-a lasat pe pamant si am fost luata prin surprindere cand dintii sai erau la cativa milimetri de gatul meu.

Am simtit o lovitura in stomac, urmata de alta in acelasi loc.

-Stop! am tipat.

-De ce? a intrebat Laurent cu o expresie falsa de curiozitate pe fata.

-Jur. Am simtit. O lovitura. In stomac” Mana mea a zburat spre stomac in cazul in care voi simti si alta lovitura, tocmai la timp pentru a simti alta lovitura.

Mi-am ridicat tricoul meu albastru pentru a-mi expune stomacul, si acolo era.

O umflatura.

-In niciun caz, am respirat, mainile mele tremurau. Lacrimile au scapat din ochi si s-au colectat in mana lui Laurent, care a pus-o pe stomacul meu pentru a simti o alta lovitura.

Cand creatura din interiorul meu lovind din nou, el a ramas uimit, si si-a retras mainile.

-El te-a lasat… insrcinata, a spus el uimit, ochii lui rosii ca sangele s-au largit la concluzia care era prezenta pe fata lui.

In liniste, lacrimile au inceput sa imi coboare pe obraji, lasand urme pe fata mea alba. Nu am putut sa ma bazez pe voce asa ca am dat pur si simplu din cap.

-Vrei copilul? m-a intrebat.

Am ingetat. Chiar il vreau? Ar trebui sa fac avort? Ar trebui sa nasc si sa o/il dau spre adoptie? Mintea mea a inghetat cand am realizat ce doresc.

Am dat din cap, zambind timid.

El a oftat si a fost pe cale sa vorbeasca inainte sa aud niste labe lovind tare pamantul.

El a inghetat.

Asteapta.

Vampitii nu ingheata.

Dar Laurent a facut-o

S-a ridicat incet, o masca de groaza i-a aparut pe fata, apoi s-a intors si a inceput sa fuga.

Laurent a fugit.

Am auzit cum sunetul de pasi se marea, mi-am tras rapid tricoul peste umflatura si m-am ridicat pentru a vedea o aparitie de blana brun-rosiatica, dar nu am fost destul de rapida incat sa pot vedea niste ochii mari si maro care ar putea sa imi ajunga in sufletul meu.

Realizand ca arata familiar, am soptit numele baiatului care avea asemenea ochii.

-Jacob?

Un chicot a iesit din pieptul sau si mi-a trimis un zambet inainte sa fuga.

-Jacob, am spus inainte de a fugi spre casa.

Capitol 1 He left

Nu, nu, nu, nu, nu,nu. Asta nu se poate intampla! El nu poate sa ma paraseasca! Am nevoie de el in viata mea! El nu poate sa iasa din viata mea, fara o explicatie! Tot ce mia oferit a fos ,,la revedere” si ,,ai grija de tine”, si apoi m-a lasat in mijlocul padurii.

Viata nu mai inseamna nimic.

Fara el…

Eu nu pot suporta.

Mergand acasa, aproape plutind peste iarba verde ca o fantoma, eu m-am simtit amortita. Nu mi-am putut simti picioarele in timp ce mergeam spre casa mea si a lui Charlie, nu mi-am putut simti mainile inclestate si desclestate in pumni, si nu mi-am putut simti inima care batea pompand sange prin venele mele- amintindu-mi pur si simplu de ce el m-a parasit. Am deschis usa si am gasit un bilet pe masa:

,,Am plecat sa ma plimb cu Edward. Ma intorc curand, B.”

Eu nu am pus acel bilet acolo… Asteapta… Acel nemernic.

Mi-am scrasnit dintii din cauza ca EL a scris acel bilet. L-am smuls de pe masuta din lemn si l-am rupt in mii de bucatele invizibile, iar acele bucatele le-am aruncat in cosul de gunoi. Am oftat si m-am indreptat spre baie cu pasii mici. Trebuie sa arat prezentabil pentru Charlie ca sa nu isi dea seama ce epava sunt in interior. Mi-am periapt parul si mi l-am lasat sa cad ape spate in mod normal, dupa am inceput sa gatesc pui pentru seful de politie al micului oras Forks.

Dup ace am terminat de gatit lasagna bunicii Swan, am luat o farfurie pentru mine si am mancat fara sa simt gustul. Dup ace ultima muscatura a fost inghitita, am facut dus si mi-am periapt dintii pentru a scapa de urmele de lasagna si m-am indreptat spre pat.

Aceasta zi a fost cu adevarat agitata.

About

Edward a lasat-o pe Bella cu inima franta. Ea zboara spe Volterra pentru a incepe o noua viata. Dupa transformare, ea se ciocneste de cineva la care nu s-ar fi gandit vreodata ca va fi acolo.