Capitol 5

Emma POV

-Mami ce faci? a intrebat vocea unei fetite, fetita mea.

-Sarah, ce faci micuto? am intrebat-o eu, simtind cum toata furia pe care o simteam fata de cei doi nenorociti s-a evaporat.

-Cand vii acasa, mami? ma intreaba ea.

-Vin acum, ii spun eu. Te pup, micuto.

-Si eu, mami. Pa, imi spune ea si eu inchid.

Ma intorc la locul unde eram asteptata de cei sase baieti.

-Ce s-a intamplat, Agel? m-a intrebat Klaus.

-A venit in vizita pe la mine Sarah, spun eu si atunci privirile celor trei veri ai mei erau atintite asupra mea. Trebuie sa plec.

-Cine este Sara? intreaba Sebastian.

-Nu e treaba ta, Cullen, ii spun eu privindu-l urat si ma urc pe motocicleta, pornind in viteza. Am ajuns acasa foarte repede, cred ca mi-am depasit propriul record.

Deschid usa garajului, intru in casa si dupa ma furisej sus ca sa ma schimb. Dupa ce mi-am luat o pereche de blugi si un tricou, cobor si o vad pe Sarah care il lovea pe tati cu o un balon.

-Sarah, nu il mai lovi pe buni, ii spun eu, intrand in camera si zambindu-i atunci cand se intoarce si vine spre mine sa ma imbratiseze.

-Mami, mi-a fost foalte dol de tine, imi spune ea imbratisandu-ma strans.

-Si mie mi-a fost foarte dor de tine, scumpo, ii spun eu sarutand-o pe frunte

-Mami, uite ce mi-a luat buni, imi spune ea aratandu-mi un urs mai mare ca ea.

-Cred ca acum tu o sa vrei sa dormi pe el,ca e mai mare ca tine, ii spun eu chicotind.

-Emma exact asta a spus ea, cand i l-am dat, imi spune tati razand.

-Da, e foalte pufos si dlagut, spune ea coborand din bratele mele si se duce spre urs si il imbratiseaza, iar eu am zambit la acea imagine.

Am mai stat in sufragerie cred ca o ora in care bunica imi povestea de pasiunea Sarei pentru balet, iar eu am inceput sa rad la gandul ca eu la varsta ei am fost fortata sa fac balet,nu mi-a placut niciodata asa ceva, mie imi place mai mult sa simt viteza. Bunica mi-a mai spus ca, de asemea, e talentata la dans si eu m-am gandit ca imi doresc sa o vad dansand si cand vroiam sa o rog sa imi arate, am vazut-o ca a adormit pe acel urs.

Ma ridic de pe canapea o iau in brate cu tot cu urs ca il tinea strans in brate. O pun in pat langa mine si o invelesc. Eu ma schimb in pijamale si ma asez pe pat cu o carte in mana, incepand sa citesc de unde am ramas. Dupa o jumatate de ora, vad ca sunt sunata si ma uit sa vad cine este, iar acea persoana era era Klaus si fac pariu ca si restul fratilor lui sunt acolo.

-Hey, dragii mei veri, ce faceti? ii intreb, chicotind.

-De unde ai stiut ca suntem toti? intreaba Derek si Kol in cor.

-De parca nu v-as cunoaste, le spun eu dandu-mi ochii peste cap.

Ma ridic din pat si ma indrept spre balcon, iar cand am inchis usa balconului am continuat:

-Si dupa ce s-a intamplat in seara asta ma asteptam sa ma sunati imediat ce intram pe usa.

-Noi vroiam, dar Beckah a zis ca ar trebui sa iti dam putin timp cu Sarah, ca nu ai mai vazut-o de mult timp, spune Klaus, iar eu mi-am dat ochii peste cap.

-Ma bucur ca Beckah are mai mult creier decat voi toti si Elijah ma asteptam ca tu sa fi de partea Beckai, sa ii opresti pe acesti nebuni sa ma sune, ii spun eu chicotind.

-Eram ingrijorat, pitico, spune el serios, ca de obicei.

-Mda, bine. Ce vreti sa stiti? ii intreb eu, asteptandu-ma la un interogatoriu mai elaborat decat cel de la CIA.

A fost exact cum ma asteptam, o avalansa de intrebari la care nu aveam timp sa raspund, uneori raspundeam si de doua sau trei ori la aceeasi intrebare, iar acest interogatoriu a durat cam o ora jumatate. Cand in sfarsit s-a incheiat eu m-am intors in camera, m-am asezat inapoi in pat si am privit-o pe Sarah si eram bucuroasa ca nu semana deloc cu tatal ei, ea semana cu mine.

Dupa o jumatate de ora in care am privit-o pe fetita aceasta, pe care la inceput o uram, dar acum o iubesc foarte mult, am adormit si am avut un vis in care tatal Sarei era altcineva si eu eram fericita si Sarah la fel, dar nu ii vedeam deloc fata acelui barbat si asta ma enerva foarte rau.

A doua zi m-am trezit ca de obicei si am privit-o pe Sarah care dormea ca un ingeras. M-am dus la baie si mi-am facut rutina mea zilnica, m-am intors in camera si m-am imbracat in uniforma, care era compusa dintr-o fusta pana deasupra genunchilor in carouri, negru cu albastru, o camasa cu maneca scurta, o cravata cu acelasi model ca fusta si o pereche de sandale fara toc. Eram tentata sa imi iau una dintre perechile mele de sandale cu toc, dar m-am gandit ca eu inca joc rolul tocilarei. M-am dus in fata oglinzii si mi-am pieptanat parul ca altceva nu aveam rabdaresa ii fac parului si mi-am pus ochelarii la ochii. ,,Bine ai revenit, tocilaro.”, spun eu sarcastica in minte.

Am coborat in bucatarie sa iau micul dejun si dupa am plecat la scoala. Cand am intrat in curtea scolii am simtit multe priviri atintite asupra mea.

-Buna, Emma. Ce faci? ma intreaba Faye, zambindu-mi.

-Umm… Bine? spun eu socata. Dar tu?

-Foarte bine. Am venit sa vad ce faci, imi spune ea zambindu-mi si dupa se intoarce spre prietenii ei si acolo il vad si pe Criss care imi face cu mana, iar eu fac acelasi lucru, si atunci vad asemanarea dintre el si Doug. Imi venea sa ma dau cu capul de toti peretii ca nu am vazut asta mai devreme.

Ma indrept spre prietenii mei care vorbeau.

-Hey, ce faceti? ii intreb eu.

-Emma, esti  cea mai tare, imi spun ei in cor si ma imbratiseaza de era sa cad.

-Ok, ok, stiu ca sunt tare si toate astea, dar vreau sa si traiesc ca sa il vad pe Salvatore cum face crize cand ma vede, le spun eu dandu-mi ochii peste cap.

-Ai dreptate, scuza-ne, imi spune Jane, care radia de fericire.

-Nu va faceti griji ca nu sunt suparata pe voi, le spun eu, facandu-le cu ochiul.

Pana  la pranz totul a fost cat se poate de linistit in afara faptului ca simteam tot timpul privirile tuturor asupra mea.

Eram la cantina cu prietenii mei vorbeam, cand aud o voce cunoscuta.

-Buna ziua, imi puteti spune unde o pot gasi pe domnisoara Emma Black? intreaba acea persoana pe cineva de la masa alaturata.

-Aceea este Emma Black, il aud pe Salvatore, iar eu ma intorc si dau cu privirea de Dimitri Ivanovski.

-Emma, draga mea, mi-a fost foarte dor de tine, imi spune el.

-Mie nu mi-a fost deloc dor de tine, Ivanovski, ii spun eu privindu-l urat. I, Salvatore, ty pokoynik(Si, Salvatore, esti un om mort), m-am intors spre Salvatore, care inghetase.

-Emma, se pare ca ti-ai pastrat replicile taioase si la aceasta imagine pe care o arati, acum, tuturor, spune el pe un ton seducator. Dar, totusi, mi-e dor de cealalata Emma.

-Nu iti fa griji, Ivanovski, foarte curand ma voi reintoarce si toti cei care m-au facut sa sufar in acest liceu vor regreta ca m-au cunoscut, ii spun eu, lasand o mica parte din Emma Sinclair sa iasa la iveala si ii vedeam pe toti cum ma priveau socati.

-Sunt sigur ca o vei face, dar intrebarea e: cand? ma intreaba el.

-Foarte curand, ii spun eu zambindu-i malefic. Si, acum, as vrea sa ma lasi sa mananc.

-Ce ai zis atunci, Emma? ma intreaba Salvatore.

-Ei bine, e din rusa si inseamna: ,,Si, Salvatore, esti un om mort”, ii traduce Ivanovski si atunci el a plecat.

Prietenii mei m-au intrebat despre ce este vorba si eu le-am spus ca mai bine ar fi sa astepte.

Dupa un sfert de ora am auzit usa cantinei deschizandu-se si m-am uitat sa vad cine e, dar in acel moment am regretat ca am facut-o. Erau cei doi, iar eu am inceput sa tremur si ei s-au indreptat spre mine.

-Ce mai faci Emma? ma intreaba Royce si ma ia de brat ridicandu-ma.

Acum stateam fata in fata cu cei care m-au facut sa sufar cel mai mult.

-I…i-ati m…main…mainile de pe m…mine, am spus eu cu vocea tremurata si simteam cum lacrimile se lupta sa iasa la iveala, dar nu vroiam sa fiu slaba in fata lor, in fata tuturor.

-Vai, dar nu mai esti la fel de curajoasa in fata noastra, asa cum ai fost in fata lui Ivanovski, spune Sebastian razand, iar Royce imi da drumul la mana.

-Mi-a povestit Klaus ce s-a intamplat aseara si eu va urez acelasi lucru ca Angel, le spun eu cu mai mult curaj.

-Ce ai zis, idioato? ma intreaba Sebastian si atunci primesc o palma atat de tare incat ma dezechilibrez si cad.

 

Criss POV

Eram la scoala, cu fratele meu geaman si prietenii lui, cand o vedem pe Emma intrand in curtea scolii si Faye se duce la ea sa o salute, iar ea era asa adorabila cand se uita la Faye cu o privire socata. Cand Faye se intoarce eu ii fac cu mana si ea imi raspunde la gest.

Pana la pranz, totul era normal, dar atunci totul a devenit mai interesant.

A aparut Ivanovski, care a fost facut de ras de Emma in fata intregii scolii, dar si Salvatore, care inghetase sub privirea Emmei. Dupa ce a plecat Ivanovski, toti au inceput sa se intrebe despre ce vorbea Emma si fiecare avea niste teorii demne de filmele SF.

Dupa inca putin timp, usa de la cantina se deschide, iar persoanele care au intrat in acel moment m-au facut sa imi mut privirea, instant, asupra Emmei care era inghetata de teama.

Idiotul de Royce o prinde de brat, o ridica de pe scaun si o intoarce cu fata spre ei. O cunosteam foarte bine si in acel moment stiam ca ea mai avea putin si plangea.

Dar ce a facut Sebastian m-a enervate atat de tare, incat m-am ridicat de pe scaun si m-am indreptat spre locul unde cei doi radeau de Emma care era jos si plangea. I-am tras un pumn lui Sebastian si m-am lasat in jos sa o ridic pe Emma in brate si am ignorat fiecare cuvant spus de Cullen, iesind afara cu Emma.

Am asezat-o pe o banca si eu i-am ridicat fata, iar ceea ce am vazut m-a facut sa ma infurii si mai rau pe cei doi, in afara de lacrimile care ii curgeau continuu ea mai avea si o vanataie pe obrazul drept. M-am gandit sa ma uit si in locul in care s-a lovit, m-am ridicat de pe banca si m-am lasat pe vine si i-am ridicat putin camasa la spate si am vazut ca si acolo avea o vanataie destul de mare. M-am ridicat cu gandul sa ma duc sa ii calc in picioare pe idiotii aia doi, dar mana tremuranda a Emmei m-a oprit si ea a zis cu o voce, care parea mai mult o soapta:

-Stai langa mine.

Nu aveam cum sa o refuz si m-am asezat pe banca langa ea si am luat-o in brate. In acest moment, ea era atat de fragile, incat imi era teama sa nu o strang prea rau ca sa nu se sparga in mii de bucati. Am stat asa restul pauzei de pranz si dupa ce s-a linistit i-am zis ca o voi duce acasa si ea nu m-a contrazis. Am luat-o de mana si ne-am indreptat spre cantina sa isi ia tot ce avea ea de luat. Cand am intrat, toate privirile erau atintite la fata care avea privea podeaua, fata care nu vroia sa le arate altora ca e slaba.

Am condus-o pana la masa la care a stat si am vazut ca prietenii ei vroiau sa puna intrebari, dar eu le-am facut semn sa nu zica nimic, iar ei mi-au urmat sfatul.

Dupa ce si-a luat totul, am luat-o din nou de mana, dar nu inainte sa ii privesc cu toata ura mea pe cei doi care ranjeau la imaginea Emmei.

Imi doream sa ii distrug, dar in acest moment Emma era mai importanta si mi-am amintit de ce le-a urat Angel aseara si imi doream din ce in ce mai mult sa se adevereasca ce a zis ea.

Am condus-o spre masina mea si am ajutat-o sa urce, dar inainte sa pornesc, i-am trimis un mesaj fratelui meu sa ne invoiasca pe mine si pe Emma si sa imi tot ce aveam la cantina. Si imediat ce am primit raspunsul am pornit.

Emma si-a sprijinit capul de geam si si-a inchis ochii. Vedeam ca incerca sa se calmeze, dar nu prea reusea, iar eu i-am strans usor mana sa ii arat ca voi fi mereu langa ea, nu m-a privit, dar am simtit cum imi raspunde printr-o strangere usoara.

 

Damon POV

Toata ziua pana la pranz am simtit privirile toturor atintite asupra mea si ii vedeam privirea sarcastica a Emmei si, de asemenea, ii auzeam comentariile enervante ale lui Adam in legatura cu infrangerile mele de ieri.

La pranz, cineva m-a intrebat daca stiu unde este Emma si i-am spus, dar se pare ca pe acea persoana Emma nu o suporta si ma voi astepta la tot ce e mai rau.

Dupa un sfert de ora de cand a plecat acel Ivanovski, in cantina intra Sebastian si Royce, iar cu coada ochiului am vazut-o pe Emma cum tremura la vederea celor doi, dar am vazut-o si pe Rose care era in aceeasi situatie ca Emma si Emmet incerca sa o linisteasca pe Rose, dar Emma nu avea pe nimeni langa ea sa o linisteasca, iar in acest moment imi doream ca eu sa fiu cel care ii soptea cuvinte de dragoste si o saruta, dar nu puteam face nimic pentru ca eram impietrit la ce a urmat. Emma era jos si plangea si cei doi radeau, iar Criss a actionat si a scos-o pe Emma afara. Imi venea sa ii strang de gat pe amandoi.

Nu intelegeam ce s-a intamplat intre Emma, Sebastian si Royce, dar imi dadeam seama ca nu era nimic bine, din cauza fricii pe care o emana Emma.

Am iesit putin afara, unde l-am vazut pe Criss cum isi tinea mainile in jurul Emmei si cum ea isi tinea capul pe pieptul lui. Imi doream atat de mult sa fiu in locul lui, cred ca imi place Emma, mai precis, cred ca am placut-o din prima secunda in care am vazut-o, dar orgoliul meu a fost atat de mare incat nu mi-a permis sa vad adevarul.

Il uram pe Criss din tot sufletul meu ca el putea sa o tina in brate, sa ii spuna ca va face totul ca ea sa fie bine, ca se va razbuna.

M-am intors in cantina si toata lumea vorbea de ceea ce s-a intamplat cu Emma. De asemenea, toti se gandeau cum era posibil ca Emma sa fie mai intai atat de sigura pe ea si atat de rece incat nimeni nu o recunostea, si dupa atat de fragile incat te gandeai ca daca o priveai se va sparge in mii de bucati.

In acel moment ura mea pentru Criss era nimic in comparative cu ura pentru Sebastian si Royce, care vorbeau cu restul si se distrau, iar eu vroiam sa ii fac bucatele, dar nu stiu de ce nu am facut-o.

Cand au intrat inapoi in cantina, Criss o tinea de man ape Emma, care isi lasase capul in jos, ca san u ii vedem fata, care sigur era plina de lacrimi si probabil si vreo vanataie. Cei doi s-au dus spre masa la care a stat Emma si Criss i-a luat rucsacul si au plecat, nu inainte ca(,) Criss sa ii priveasca foarte urat pe cei doi, care ranjeau la imaginea aceea a Emmei.