Capitol 7

Nessie pov

Ceva se intampla, pentru ca de cateva zile Edward, Bella si Tanya se poarta foarte ciudat. I-am vazut vorbind ceva, dar cand ne-am apropiat noi ei s-au oprit sau reactia fetelor cand vine vorba de atinsul apei sau al unelor lucruri ude. M-am gandit sa vad ce aflu in camera lui Edward, ca de la el sau de la fete nu o sa aflu nimic. Cand am intrat la el in camera am vazut ca totul era cum steam eu, dar am inceput sa caut la el in dulap, in noptiera de langa patul lui, dar nimic. In momentul in care m-am uitat in birou am vazut in dosarul in care isi tine el desenele un colt dintr-o plansa si din curiozitate am scos-o. Ceea ce am vazut ma uimit, erau Bella si Tanya cu corpuri de peste.

Cand vroiam sa ies il aud pe Edward certandu-se cu Emmet, si stiam ca el va intra in camera. ,,Ce sa fac? Unde sa ma ascund?” ma intrebam eu, atunci mi-a venit ideea de a ma ascunde pe balcon si voi iesi cand el va intra in baie, pentru ca el cu Emm au fost la antrenamentele de fotbal.

Am auzit usa de la camera inchizandu-se si deschizandu-se, pasii fratelui meu geaman indreptandu-se spre dulap si dupa usa de la baie inchizandu-se si deschizandu-se. Atunci cand am auzit apa de la dus pornind am plecat in camera mea.

Cand am intrat in camera si m-am asezat pe pat incercand sa ma gandesc la ceea ce am aflat in camera lui Edward. Nu stiam ce sa fac in continuare, nu stiam cum o sa vorbesc cu cele doua de fata cu ceilalti prietenii ai nostri.

Stiu ce o sa fac, o sa vorbesc cu amandoua, iar in rest nu am nicio idee. Mi-am luat telefonul si am sunat-o pe Bella.

-Buna ce faci? o intreb eu.

-Buna, Nessie. Sunt cu Tanya, dar tu ce faci? ma intreaba ea. ,,Perfect, o sa vorbesc cu amandoua”.

-Bine, ma gandeam sa vorbesc ceva cu tine si Tanya, spun eu, dorindu-mi sa fie de acord.

-Sigur ca da, imi spune ea. Unde vrei sa ne intalnim?

-Ce ziceti sa ne intalnim pe plaja, spun eu, cu speranta ca cele doua vor fi de acord.

-Ummm… ummm… da, spune Bella ezitand putin.

-Ne intalnim intr-o ora pe plaja, spun eu si inchid.

Intr-o jumatate de ora eram pregatita sa plec spre plaja sa aflu adevarul de la cele doua. Am plecat spre plaja si le-am vazut pe cele doua asteptandu-ma departe de apa.

-Buna fetelor, ce faceti? Veniti sa ne plimbat pe langa apa? le intreb eu ca sa le vad reactia cand le-am propus sa ne plimbam, iar reactia lor a fost exact cum m-am asteptat sa fie, adica s-au uitat speriate una la alta, crezand ca e nu le-am observat.

-Nessie nu vrem sa ne plimbam, vrem sa stam si sa vorbim, spune Bella incercand sa para calma, dar nu reusea.

-As vrea sa stiu ce ascundeti, le spun eu.

-Ce vrei sa spui Nessie? ma intreaba Tanya, prefacandu-se ca nu stie nimic.

-Ce vreau sa spun? Spuneti-mi in fata ca sunteti niste nenorocite de sirene care omoara oamenii. Asta vreau sa aflu, tip la ele.

-Nessie… a incercat sa spuna Bella ceva, dar eu am intrerupt-o:

-Pentru voi eu sunt Renesmee, Nessie imi spun doar prietenii nu si niste monstri, ati inteles? tip eu din nou la ele, stiam ca le ranesc, dar meritau.

-Tu nu stii nimic, Renesmee. Nu stii de ce omorau marinarii acele sirene, nu stii prin cata suferinta au trecut ele, nu au avut niciodata dreptul sa iubeasca, dar atunci cand au iubit au fost distruse de propria iubire, a tipat si Bella la mine. Norocul e ca nu era nimeni prin preajma ca nu imi doream sa afle nimeni, chiar daca au mintit nu merita sa fie niste experimente in nu stiu ce laborator stiintific.

-Atunci explica-mi Isabella despre ce e vorba, am tipat din nou la ea, iar Tanya nu s-a bagat pentru ca stia ca Bella va incerca sa resolve totul, dar nu vreau sa mai am de-a face cu asemenea fiinte.

-Sa incep cu toate tampeniile scrise despre sirene in toate cartile cum ca ele omorau pentru a se distra… incearca ea sa continue, dar o opresc eu:

-Si nu ea adevarat?

-Nu, tot ce e scris acolo sunt doar minciuni. Vrei sa iti spun doua povesti care, probabil, iti va schimba parerea, dar sunt sigura ca nu ti-ovei schimba? ma intreaba ea evitandu-mi mie privirea.

-Zi-mi si tu minciuni, spun eu indiferenta.

-Bine, dar ce voi spune eu nu sunt minciuni e purul adevar despre sirene, spune ea uitandu-se in continuare inspre valuri. Acele sirene se razbunau pe marinarii care le-au omorat regina. Atunci sirenele nu isi faceau aparitia la suprafata, in afara de regina lor. Pana intr-o noapte cu luna plina cand niste marinari au prins-o, iar una dintre ele era mai la suprafata si a observat cand a fost omorata. Acea sirena fiind asa furioasa le-a spus tuturor ceea ce s-a intamplat si s-au gandit sa se azbune si asa ele si-au folosit vocile lor superbe ca sa se razbune, stiind ca toti sunt la fel, pana cand una dintre ele s-a indragostit de un print care era sa moara in timpul unei furtunii, iar aceasta l-a salvat si mult timp ea a stat ascunsa si l-a urmarit si a vazut ca nu toti oameni sunt la fel de rai ca cei care le-au omorat regina si a incercat sa le convinga de acest lucru. Celelalte nu au crezut-o pana in momentul in care acea sirena indragostita a fost salvata de acela de care s-a indragostit, iar celelalte au vazut ca e salvata de un om si atunci ele si-au dat seama ca ea avea dreptate. Sirena care era indragostita, dar si regina sirenelor au murit in acelasi loc unde m-am transformat. Nu imi pasa daca ma crezi sau nu, dar un lucru iti cer, sa nu spui la nimeni nimic din ce ai aflat, pentru ca ma voi gandi eu cu Tanya cum sa le spunem si la restul prietenilor nostri, spune ea si se ridica, iar Tanya cand se ridica ma priveste si pleaca si ea dupa Bella.

Am ramas cateva minute de iesirea Bellei, cum a tipat la mine, iar cuvintele ei se plimbau in voie prin mintea mea, nu steam daca so o cred sau nu. Doar de un lucru sunt sigura si acela este ca nu voi spune nimic nimanui.

Cu pasi marunti m-am indreptat spre casa si in mintea mea era tot ce mi-a spus Bella, fiecare cuvant ma lovea cu o putere mai mare. Cand am intrat in casa nu am auzit pe nimeni in sufragerie sau in bucatarie, deci Emm si Ed sunt, probabil, in camerele lor, iar mama si tata la servici. Este foarte bine ca nimeni nu ma va vedea in felul in care sunt in acest moment. M-am dus in camera mea si am trantit usa. Dupa cateva minute aud cateva ciocanituri in usa, urmate de vocea fratelui meu geaman:

-Nessie stiu ca mi-ai umblat prin lucruri.

-Mai bine nu o faceam, decat sa aflu ca cele pe care le credeam prietenele mele sunt niste monstri, spun eu, iar cuvantul ,,monstrii” m-a lovit foarte tare.

-Deci ai aflat de Bella si Tanya? ma intreaba si intra in camera mea fara sa ii dau voie.

-Nu-mi amintesc sa iti fi spus ca iti dau voie sa intri in camera, ii spun eu privindu-l urat.

-Dar nici eu nu imi amintesc sa te fi lasat sa intri in camera mea cand nu sunt eu acasa, deci suntem chit, spune el si se aseaza langa mine.

-Pleaca odata de aici, tip la el.

-Nu plec. De ce le crezi pe cele doua monstrii? ma intreaba el privindu-ma intens.

-Pentru ca asa sunt, asa sunt sirenele, spun eu lasandu-mi privirea.

-Tu acum pe cine incerci sa convingi? Pe mine? Sau pe tine? ma intreaba el.

-Nu stiu, ii raspund eu sincer.

-Nessie, la inceput si eu m-am speriat de ceea ce am aflat, dar dupa ce mi-a spus Bella acele povesti mi-am dat seama ca nu sirenele sunt vinovate de ce s-a intamplat atunci, ci singurii vinovati sunt oamenii, imi spune el ridicandu-mi barbia sa ma priveasca in ochii, dar eu nu vroiam asta si am incercat sa imi las capul in jos, fara sa reusesc.

-Deci tu crezi ceea ce ti-a spus Bella, spun eu, nu ca pe o intrebare.

-Da o cred. Daca ma intrebi de ce o cred nu stiu sa iti raspund, imi spune el radicand din umeri.

-Iti spun eu de ce o crezi. Tu te-ai indragostit de ea, dar se pare ca si ea iti impartaseste sentimentele, spun eu reusind sa ii indepartez mana si lasnadu-mi capul in jos.

-Ca sa fiu sincer, pitico, eu nici macar nu stiu ce simt pentru ea, imi spune el radicand din umerii.

-Ed, asta e adevarul, tu esti indragostit de ea si ea de tine. De ce crezi ca ti-a spus acele povesti despre acele sirene? il intreb eu, iar el ridica din umeri in semn ca nu are nici cea mai mica idee, iar eu am continuat: Pentru ca ea te iubeste si are incredere in tine, am spus eu si atunci eu am realizat de ce mi-a spus si mie acele povesti, pentru ca are incredere in mine si eu ca o idioata am ranit-o.

Nu am mai stat nicio secunda si m-am incaltat, lasandu-l pe saracul Edward cu ochii in soare, si am iesit din casa indreptandu-ma spre casa Bellei, sa imi cer scuze pentru ce i-am zis acum putin timp.

Cand am ajuns in fata usii casei ei, eu nu mai aveam curajul sa sun, dar o voce din capul meu imi spunea, mai bine zis imi ordona, sa sun si sa imi cer scuze pentru toate prostiile pe care le-am spus.

Am sunat de doua ori si am asteptat ca sa imi raspunda cineva, dar am observat ca nu imi raspundea m-am gandit sa sun din nou, dar in momentul in care eram pregatita sa sun usa s-a deschis si in ea a aparut o femeie care semana cu Bella.

-Buna, cu ce te pot ajuta? ma intreaba ea cu zambetul pe buze, la fel e si zambetul Bellei.

-As dori sa vorbesc cu Bella, ii spun eu incercand sa ii evit privirea.

-Scuze, dar Bella nu este acasa. Ai dori sa ii transmit un mesaj? ma intreaba aceasta din nou.

-As dori sa ii spuneti ca am cautat-o, iar numele meu este Nessie si sa ma sune cand ajunge acasa, ,,daca vrea” am continuat in gand.

-Sigur, draguto. La revedere.

-La revedere, doamna Swan.

-Te rog alta data cand o sa vii pe aici sa imi spui doar Renee, imi spune ea zambind.

-Sigur, ii spun eu. La revedere si va multumesc.

-Nu ai pentru ce si la revedere.

Cand am ajuns i-am vazut pe fratii mei jucandu-se nu stiu ce joc stupid, cand am vrut sa trec pe langa ei, l-am vazut pe Edward cum isi indreapta privirea spre mine si isi da ochii peste cap.

-Ce faci Nessie-bebe? Esti cam ganditoare, de ce? ma intreaba Emm, iar eu il privesc urat si ma duc direct in camera mea fara sa ii raspund.

Cand am ajuns in camera mea m-am trantit direct in pat, privind tavanul si gandindu-ma la fiecare cuvant spus de mine, Bella si Edward.

Tanya pov

Stateam si le priveam pe cele doua cum se cearata, iar Bella mai avea putin si incepea sa planga, dar si pe mine ma dura fiecare cuvant pe care il spunea Nessie la adresa noastra. Cel mai rau ne-a lovit un singur cuvant, adica ,,monstri”, ea nu intelegea ca noi nu eram ca sirenele din trecut, noi nu avem nicio vina ca suntem sirene. Cand am auzit-o pe Bella spunandu-i povestea, mi-am dat seama ca dupa ce o va auzi Nessie isi va schimba parerea. Bella nu a vrut sa ii afle raspunsul si am plecat sa inotam. Bella a ajuns prima si eu am ajuns dupa cateva minute dupa ea si eu am vazut-o ca plangea. Acesta este motivul de ce ea a plecat atunci, pentru ca nu mai rezista. M-am dus langa ea si am luat-o in brate incercand sa o linistesc.

Dupa putin timp ea inceteaza sa planga, dar stiu ca pe ea inca o doare ca s-a certat cu Nessie, dar si pe mine ma doare fiecare cuvant spus.

-Bells, hai sa mergem, ii spun eu.

-Sigur, hai sa mergem, imi spune ea ragusita.

Am iesit din apa si ne-am ascuns intr-un loc unde nu ne putea vedea nimeni si am asteptat sa se usuce apa ca sa putem sa ne ridicam. Dupa ce am reusit sa ne ridicam am plecat spre casele noastre, iar Bella nu a zis nimic tot drumul.

-Pa, Tanya, imi spune ea cand ajunge ea in fata casei.

-Pa, Bells, ii raspund si plec spre casa.

Cand am ajuns l-am vazut pe Stefan cum se uita la televizor si Irina citea ,,Doi ani de vacanta” de Jules Verne.

-Irinuca, nu ai citit cartea asta de zece ori? o intreb eu si ma asez langa ea chicotind.

-Asta i-am spus si eu, dar mi-a dat cu o perna in cap si a continuat sa citeasca, imi raspunde Stefan si primeste o perna in cap de la Irina. Hey!

-Gura. Stiti ce, daca aveti chef sa enervati pe cineva, enervative intre voi, spune surioara mea mai mica si arunca cu o perna si in mine, dupa care pleaca in camera ei.

-Chiar s-a enervate Irinuca, spun eu chicotind.

-Suntem si noi rai, spune fratiorul meu. Ce ai mai facut azi?

Cand am auzit intrebarea mi-am lasat capul in jos, amintindu-mi de toata cearta dintre noi si Nessie.

-Ce s-a intamplat? Ca nu pari foarte bine dupa ce te-am intrebat, spune el venind langa mine. Eu am inceput sa ii povestesc toata intamplarea de azi.

-Imi pare rau. Stii cum am reactionat eu si ceilalti din familie cand am aflat? ma intreaba el.

-Da ai dreptate. Sper sa isi dea seama ca noi nu suntem ca sirenele din trecut, spun eu lasnadu-mi capul in jos.

-Of surioara, ai trecut prin lucruri mult mai grele, decat o cearta cu o prietena. Ar trebui, totusi, sa ii lasati timp sa se gandeasca, imi spune el luandu-ma in brate si incercand sa ma linisteasca.

Bella pov

Tot drumul spre casa ma gandeam la toata cearta dintre mine si Nessie, ma durea fiecare cuvant spus de ea si eram sigura ca si Tanya suferea din aceasta cauza. Fiecare cuvant spus de Nessie ma lovea, pentru ca ea la inceput nu stia adevarul, dar sper ca dup ace i-am spus adevarata poveste parerea ei sa se schimbe. Cand am ajuns in fata casei mi-am luat la revedere de la Tanya.

-Buna, scumpo ce faci? ma intreaba mama cand am intrat in casa.

-Buna mama, bine. Ce faci? o intreb si eu.

-Mai devreme a venit o fata, care m-a rugat sa o suni cand o sa ajungi acasa, imi spune ea privindu-ma. ,,Oare cine o fi?”, ma intreb eu.

-Ti-a spus numele? o intreb eu.

-Sigur ca mi l-a spus. Nessie o cheama pe cea care te-a cautat, imi spune mama si se intoarce la treaba ei. ,,Ce o vrea? A mai uitat vreo jicnire care sa mi-o adreseze?” ma intrebam eu in timp ce ma duceam in camera mea ca sa o sun.

Imediat ce am ajuns in camera imi iau telefonul si vad ca aveam cateva apeluri nepreluate de la Edward si un mesaj tot de la el.

,,Bells, vezi ca Nessie a aflat ca tu si Tanya sunteti sirene. Scuze ca am fost asa neatent lasand un desen cu voi doua sirene in dosarul in care imi tin celelalte desen, nu credeam ca ea va umbla acolo”

Nu mai are rost sa fiu suparata pentru ca totul s-a intamplat si nu mai pot da timpul inapoi. Am format numarul lui Nessie si am asteptat sa raspunda, iar dupa al doilea bip o aud raspunzand.

-Buna Bella. Imi pa… dar eu nu am lasat-o sa continue:

-Parca pentru tine eram Isabella sau ai uitat, Renesmee, ii spun eu taios.

-Imi pare rau pentru tot ce am zis azi, am fost socata de ceea ce am aflat si nu am mai gandit. Cand am vorbit cu Edward mi-am dat seama de ce mi-ai spus si mie si lui acele povesti. Tu tii la noi si ai incredere in noi, spune ea incercand sa nu planga.

-Renesmee e prea tarziu pentru scuze. Eu am avut incredere in tine si probabil inca am, dar de iertat dupa toate cuvintele pe care ni le-ai spus mie si Tanyei nu pot. Ma doare prea tare tot ce s-a intamplat, ii spun eu.

-Dar Bella imi pa… dar nu am lasat-o sa continue pentru ca i-am inchis.

M-am lasat pe pat si am privit tavanul gandindu-ma la fiecare cuvant spus azi, la toata discutia dintre mine si Nessie, pe plaja si la telefon. Cand am vorbit acum cateva minute ea parea ca regreta, dar acum pur si simplu nu puteam sa o iert asa repede.

Dupa o vreme sunt scoasa din gandurile mele de soneria telefonului meu, care suna ca nebunul. L-am luat in mana fara sa privesc cine ma suna si am raspuns.

-Hey, Bells nu stii sa raspunzi la telefon? ma intreaba o voce amuzata.

-Edward, asta imi lipsea tu si sarcasmul tau, ii spun eu taios.

-Te-am sunat sa iti spun ca imi pare rau ca am fost neglijent, imi spune el cu parere de rau.

-Edward ce s-a intamplat, s-a intamplat. Nu am nicio forta sa intorc timpul si sa schimb toate astea, ii spun eu foarte trista.

-Deci, ce veti face? ma intreaba el.

-Nu am nicio idee, ii spun eu sincer. Dar trebuie sa le spunem eu si Tanya, ca sa nu mai reactioneze cineva la fel cum a reactionat Nessie. Nu cred ca as mai suporta sa mai aud din nou cuvintele spuse de ea, ii spun. Trebuie mai intai sa vorbesc cu Tanya ca si ea e implicate in toata aceasta poveste, daca eram doar eu spuneam de atunci de cand ai aflat tu.

-Imi dau seama ca asa ai fi facut. Tu esti o persoana care isi doreste sa isi apere si ajute prietenii, deci vei gasi o modalitate sa nu ii ranesti, imi spune el si eu ma simtean si mai prost decat m-am simtit pana acum cateva minute.

-Mersi, ii raspund eu incercand sa par calma.

-Te simti bine? ma intreaba el ingrijorat.

-Nu prea, ii raspund eu.

-Ma duc sa vorbesc cu Nessie ca se simte foarte prost pentru ceea ce ti-a spus si te las si  pe tine sa iti revii. Si din nou imi pare foarte rau pentru tot ce s-a intamplat, imi spune el.

-Nu sunt suparata pe tine, pentru ca putea afla si altfel. Mersi ca imi dai putin timp, ii spun eu.

-Nu ai pentru ce si sa iti revii repede ca nu vreau sa va vad pe voi doua suparate, imi spune el.

-Ok, pa, ii spun eu si ii inchid.

Stateam in pat si ma gandeam ce puteam sa facem eu si Tanya ca sa le spun prietenilor nostri adevarul. Cum ma gandeam la ce posibilitati aveam, am auzit un cantec, la inceput am crezut ca e de jos, dar nu era asa. Mi se parea ca se aude de afara, asa ca am iesit pe plaja sa aflu ce era acel sunet. Am continuat sa merg pana am ajuns la pestera. Am intrat si am vazut acolo o lumina puternica si doua siluete, cred ca de sirene. M-am apropiat si m-ai mult si am vazut doua fete superbe stand in apa privind cerul si cantand, era acelasi cantec pe care l-am auzit.

-Stiam ca vei veni Bella, imi spune una dintre ele inca stand cu spatele la mine.

-De unde stiati ca sunt aici? De unde imi stiti numele? le intreb eu putin speriata.

-Tu ne stii povestile. Tu stii cum am murit noi doua, imi spune cred ca cealalta fata.

-Voi doua sunteti regina sirenelor si prima sirena care s-a indragostit pentru prima data de un om? le intreb eu nedumerita.

-Da, ai dreptate, imi raspunde prima dintre ele, iar atunci ele se intorc spre mine. Prima avea parul foarte lung si negru cu cateva suvite rosii, ochii ei erau negri si pe marginea irisilor era o nuanta de albastru deschis, iar in parul ei era un fel coroana din coral. Iar cealalta avea parul la fel de lung, dar era blond, ochii ei erau de un albastru foarte inchis, ea avea la gat un lantisor cu un pandantiv in forma de inimioara dintr-o piatra pretioasa.

-Sa iti spun spun si cum ne cheama, ca se vede ca esti nedumerita. Eu sunt Miriam, si cred ca ti-ai dat seama ca eu sunt regina sirenelor, iar ea este Diana, imi explica Miriam.

-Imi pare foarte bine sa va cunosc, dar nu inteleg de ce sunt aici, imi spun eu nelamurirea cu voce tare.

-Pai asta vroiam si noi sa iti spunem, imi spune Diana. Noi suntem aici pentru tine fiindca am vazut ca tu nu stii ce sa faci ca sa le spui prietenilor tai si te doare si cearta aceea pe care ai avut-o cu fata aceea.

-Ne-am gandit sa iti dam o mana de ajutor. Peste cateva zile este luna plina si atunci este un moment perfect de a-ti arata secretul, tu si cealalta fata, sis a te impaci cu prietena ta, imi spune si Miriam. Voi doua trebuie sa fiti in lumina lunii chiar aici ca sa obtineti niste puteri, ca sirenele au diferite talente.

-De unde stiti ca asta va functiona? intreb eu nedumerita.

-Pentru ca puterile mele si al Dianei au fost absorbite de luna si le poate oferi unor sirene care stau in acest loc. Voi o sa puteti sa va controlati transformarea, dar mai sunt alte doua puteri pe care le veti primi.

-Care sunt acele puteri? le intreb eu foarte interesata.

-O sa afli atunci, imi spune blonda.

-Mai precis, cate zile mai sunt? le intreb eu.

-Peste patru zile, imi raspunde bruneta.

-Va multumesc foarte mult de ajutor, va sunt foarte recunoscatoare pentru ajutorul oferit, le spun eu si ma apropii de bazin, iar atunci ele au disparut. Am sarit in bazin si am inceput sa inot.

-Nu ai pentru ce sa ne multumesti, le mai aud vocile, iar in acel moment imi dau seama ca am gasit o modalitate sa le spun prietenilor.

Am ajuns acasa foarte repede si am vazut-o pe mama stand pe canapea si citea, dar cand m-a vazut isi lasa carte ape masuta si imi face semn sa ma asez langa ea. Eu ma apropii de canapea si ma asez.

-Te-am vazut ca ai iesit cam repede din casa si vroiam sa stiu de ce, spune ea privindu-ma cu subinteles.

-M-a chemat fata aceea care a venit mai devreme ca sa vorbim, ii spun eu incercand sa o mint.

-Dar nu ai auzit niciun cantec? ma intreaba ea, iar eu nu mai stiam ce sa zic. Cand trebuia sa raspund, telefonul mamei incepe sa sune si atunci cand ea ia telefonul eu ma ridic si ma indrept spre camera mea foarte socata de ceea ce m- intrebat mama.

Edward pov

Dup ace am vorbit cu Bella m-am dus in camera lui Nessie ca sa vad ce mai face, dar cand am intrat am auzit-o plangand. M-am dus langa ea si am luat-o in brate pentru a incerca sa o linistesc.

-Nessie am aflat ca te-ai certat cu Bella, ii spun eu inca mangaindu-i spatele ca stiam ca asta o linisteste.

-Ea ti-a spus, imi spune ea printer lacrimi.

-Da ai dreptate, ii raspund eu.

-Sunt o mare proasta pentru ca i-am vorbit asa urat si ca am jignit-o, imi spune ea inca plangand.

-Ai reactionat intr-un fel stupid, dar proasta nu esti. Adevarul e ca am reactionat si eu intr-un mod stupid, deci stupiditatea s-a mostenit de la Emmet, ii spun eu incercand sa fac o gluma ca sa o mai inveselesc putin.

-Mda, ai dreptate noi am mostenit stupiditatea de la Emm, imi spune ea schitand un mic zambet.

-Vezi, iti sta mult mai bine zambind decat plangand, ii spun eu ciufulind-o.

-Edward Cullen, daca ma mai ciufulesti odata te bat si nici Bella nu ma va opri, tipa ea la mine.

-Trebuia sa te ciufulesc mai devreme ca sa iti revii, ii spun eu chicotind.

-Esti un mare nesuferit, imi spune ea. Iesi ca vreau fac un dus.

-Trebuie sa iti speli amintirile ca ai facut-o sa sufere pe Bella, nu-i asa Nessiesor? o intreb eu ciufulind-o.

-Eeedddwwwaaarrrddd, iesi sau te omor, tipa ea la mine, iar in acel moment intra in camera si Emmet cu una din papusile lui Barbie in mana.

-Ce s-a intamplat? intreaba el uitandu-se nedumerit prin camera, iar eu si surioara noastra am inceput sa radem si mai aveam putin si cadeam pe jos de la atata ras, dar totusi printer rasete i-am facut o poza.

-Incetati, tipa el la noi si iese din camera, dar noi nu am reusit sa ne oprim.

-Ok… ac… acum ur…urmeaza-l, c… ca v… vreau sa f…fac d… dus, spune Nessie dupa cateva minute printre rasete. Eu am iesit din camera surioarei mele si m-am indreptat spre a mea. Tot drumul de la camera ei la a mea eu radeam si Emm si-a scos capul pe usa si a tipat din nou la mine sa incetez, dar fata lui nu a facut decat sa ma faca sa rad si mai rau. Cand in sfarsit am ajuns in camera m-am asezat pe pat si am continuat sa rad inca o jumatate de ora. Am intrat pe mess si am scris la status:,, Primul caz de moarte cu supradoza de ras”, iar dupa cateva minute intra si Nessie care are la status ,,Al doilea caz de moarte cu supradoza de ras”. Dupa cateva minute fiecare prieten de-al meu ma asalteaza cu aceeasi intrebare, adica:,,De ce?”, iar eu nedorindu-mi sa scriu acelasi lucru de nenumarate ori fac o conferinta cu cei care isi doresc rapunsul.

Edward: Emmet

Jazz: ce a facut Emm de ti-a provocat o posibila moarte prin ras?

Edward: mai bine va trimit o poza sa vedeti de ce era sa mor de ras.

Am asteptat cateva minute pana cand am incarcat poza si le-am trimis poza tuturor.

Am mai asteptat alte cateva minute ca sa le aflu reactiile, dar nu am primit niciun raspuns si am vazut la statusurile fiecarei personae care a primit poza ca scria:,,alaturi de prieteni mei, primele cazuri de moarte prin supradoza de ras”.

Edward: mai traiti?

Rose: ala e Emmet? =))=))

Edward: chiar el e Rosie

Rose: Edward Cullen nu imi mai spune asa

Jake: nu stiam ca Emmet are o colectie de papusi Barbie

Edward: evident ca nu stiai, pentru ca in ziua in care ei au aflat tu nu puteai sa fii pe langa Nessie si Bella, pentru ca ele mai aveau putin si te omorau

Jake: mersi ca mi-ai amintit 8-|

Edward: 😀 😀

Nessie, Bells: gura Edward sau te bat

Edward: va veti uni sa ma luati la bataie?

Nessie, Bells: daca asa trebuie o vom facem 😛

Jazz: Ed, Ness sa va paziti ca o sa va omoare Emm

In cateva secunde am auzit:

-Edward Antony Masen Cullen, Renesmee Carlie Culen sunteti morti.

Edward, Nessie: asteptati o secunda.

Am fugit la usa sa o incui, ca sa nu intre Emmet, mai nou Jack Spintecatorul, versiunea care omoara frati mai mici. Am auzit cum lovea usa lui Nessie si tipa la ea, dar cand a vazut ca ea nu se gandeste sa ii raspunda vine la usa mea si incepe sa urle:

-Deschide usa asta acum sau o sparg.

-Se pare ca Nessie nu a vrut sa it deschida, deeeciii nici eu nu o sa iti deschid. Pa fratioare, ii spun eu razand.

-Cand veti iesi din camerele voastre veti fi morti. Va promit, tipa el din nou, dar acest lucru nu ma sperie ci ma face sa rad si mai rau.

Jazz: deci mai traiti?

Edward, Nessie: prezenti la datorie JJ

Alice: ce o sa faceti cand veti iesi din camere? Nu va e frica sa nu va omoare

Edward: nu mi-e frica, pentru ca de multe ori ma ameninta cu moartea si la el sa ma omoare este echivalent cu glume stupide

Nessie:asta e adevarul

Am continuat sa vorbim pana cand am fost chemati la masa de mama si acum incepe show-ul.

-O sa ma distrez. Mwahahaha, incerc eu un ras malefic, darn u prea imi reuseste.

Cand vroiam sa ies am auzit usa fratiorului meu mai mare deschizandu-se.

-O sa va omor, spune el.

-Stai sa imi iau papusa mea Barbie de pe plaja sa ma apar cu ea, a spus surioara mea dulce si dupa cateva minute continua: Dar nu mi-o gasesc, Emm imi imprumuti si mie una din papusile tale Barbie de pe plaja si vreau ca costumul ei de baie sa fie roz.

-Si eu vreau sa imi imprumuti una, dar costumul papusii pe care mi-o imprumuti vreau sa fie gri, spun si eu razand si iesind din camera in acelasi timp cu Nessie.

-Va omor, striga el la noi si incepe san e alerge pana la bucatarie.

-Copii, nu va mai alergati prin casa ca nu e frumos, ne mustreaza scumpa noastra mama.

-Scuze, mama, spunem noi asezandu-ne la masa simtinu-ne prost ca am incalcat regulamentul nescris al ei.

-De ce voi doi mai aveti putin si muriti de ras si tu , Emmet, te uiti la ei cu o privire criminala? ne intreaba ea si noi incepem din nou sa radem.

-Copii, ce se intampla aici? ne intreaba si tatal nostru.

Noi nu am putut sa zicem un cuvant, dar eu mi-am scos telefonul din buzunar si le-am aratat si lor poza. Au incercat sa se abtina sa nu rada, dar nu au reusit asa ca au inceput si ei sa rada, iar Emmet se uita la mine si surioara mea foarte urat.

Dupa cateva minute neo prim din ras si tata a spus:

-Edward stii ca nu e frumos sa ii faci o poza fratelui tau mai mare o poza asa jenanta?

-Scuze tata, spun eu lasandu-mi capul in jos.

Am vorbit pe parcursul cinei despre poza si Emmet mai avea putin si scotea fum pen as si urechi, iar eu si surioara mea geamana am inceput sa radem de fata lui. Cand am terminat am ramas sa ii ajut pe mama si tata sa faca mai repede curat in bucatarie.

Dupa ce am terminat ma duc in camera mea si m-am asezat pe pat uitandu-ma la televizor cam o ora si am adormit visand non-stop fata lui Emmet si pozitia aceea de atac in care statea si papusa Barbie pe post de sabie in mana.

Capitol 3 My decision

-Bella, m-a strigat Charlie de pe canapeaua din sufragerie. Am ascultat sa vad la ce se uita, si bineinteles, la fotbal.

-Hey tata, am chicotit si am mers spre bucatarie si sa pregatesc micul dejun pentru tatal meu infometat.

-Unde ai fost in aceasta dimineata? ma intreaba el si cu coada ochiului l-am vazut rezemat de cadrul usii care lega sufrageria de bucatarie.

-Am stat pe iarba in curtea din spate, am mintit cu usurinta.

Parea sa ma creada si a plecat si s-a asezt din nou pe canapea.

Am respirat usurata si m-am gandit ca a fost foarte aproape.

Dupa ce a mancat Charlie micul dejun, m-am decis sa ii spun decizia mea.

-Tata, dupa cate stii, este vacanta de primavara, as putea sa fac un tur in Europa? Te rog! am spus facand o fata de catelus.

A oftat.

-Bine, dar eu iti voi plati doar hotelul. Tu platesti biletul.

-Multumesc tata! am fugit si l-am imbratisat, probabil lasandu-l fara aer.

-Draga. Nu. Pot. Respira, Charlie sopteste si cuvintele lui au iesit strangulate.

M-am retras automat.

El a respirat profound si a ras.

-Bine.

 

Tineam in mana dreapta o fetita si in cea stanga un baietel, in camera mea din Volterra, ca vampire.

Da. Ati auzit bine. Un vampire.

Aproape ca am murit dand nastere gemenilor Ladon si Skylar.

Landon Nathaniel Swan s-a nascut pe 17 mai 2008 la 3:47 dimineata. Avea parul maro inchis/ negru cu dungi subtiri de bronz, cu ochii verzi si maro incadrand irisii. Avea pielea alba exact ca a mea, care completa perfect parul lui adorabil. El era… nu am cuvinte sa il descriu.

Mitchie Skylar Swan s-a nascut la 4:02 dimineata. Deci acest lucru a facut ca Landon sa fie supraprotector cu Skylar. Skylar are parl de culoarea bronzului inchis cu reflexe rosii, negre si blonde. Nu stiu cum a ajuns sa aiba acele suvite blonde, dar ea era la fel de superba. Pielea ei era la fel de alba ca a mea si ca a fratelui ei. Ochii ei erau opusul ochilor lui Landon. Ochii ei sunt maro si verdele ii incadreaza irisii.

Am oftat, inca ma simteam oarecum epuizata dupa toate aceste cantractii pe care mi le-a dat cei doi copii. Docorul Madison trebuie sa-mi dea drumul din sectia de nasteri. Mi-au dat niste medicamente cand am fost scoasa pentru a nu putea simtii mirosul sangelui care, probabil, a cazut pe podea. Aro a decis sa fiu transformata chiar acolo.

Imi amintesc acea zi ca si cum ar fi fost ieri.

Capitol 2 I really didn’t see that comming

Am simtit mana rece care era incolacita in jurul taliei mele, si am simtit cum am fost ridicata, iar corpul meu adormit a fost miscat prin aer. Cand am deschis ochii am vazut cum doi ochii rosii ma priveau si o persoana cu tenul masliniu se afla intr-un colt intunecat al camerei.

Laurent.

-Ce vrei? il intreb eu somnoroasa.

El a chicoti usor, iar pe fata lui intunecata a aparut un mic zambet.

-Victoria a vrut ca eu sa fac acest lucru. Stai linistita, o sa fac in asa fel incat san u te doara prea tare, el si-a inchis incet ochii si s-a aplecat spre gatul meu. Am inghetat in mod automat, iar el m-a lasat pe pamant si am fost luata prin surprindere cand dintii sai erau la cativa milimetri de gatul meu.

Am simtit o lovitura in stomac, urmata de alta in acelasi loc.

-Stop! am tipat.

-De ce? a intrebat Laurent cu o expresie falsa de curiozitate pe fata.

-Jur. Am simtit. O lovitura. In stomac” Mana mea a zburat spre stomac in cazul in care voi simti si alta lovitura, tocmai la timp pentru a simti alta lovitura.

Mi-am ridicat tricoul meu albastru pentru a-mi expune stomacul, si acolo era.

O umflatura.

-In niciun caz, am respirat, mainile mele tremurau. Lacrimile au scapat din ochi si s-au colectat in mana lui Laurent, care a pus-o pe stomacul meu pentru a simti o alta lovitura.

Cand creatura din interiorul meu lovind din nou, el a ramas uimit, si si-a retras mainile.

-El te-a lasat… insrcinata, a spus el uimit, ochii lui rosii ca sangele s-au largit la concluzia care era prezenta pe fata lui.

In liniste, lacrimile au inceput sa imi coboare pe obraji, lasand urme pe fata mea alba. Nu am putut sa ma bazez pe voce asa ca am dat pur si simplu din cap.

-Vrei copilul? m-a intrebat.

Am ingetat. Chiar il vreau? Ar trebui sa fac avort? Ar trebui sa nasc si sa o/il dau spre adoptie? Mintea mea a inghetat cand am realizat ce doresc.

Am dat din cap, zambind timid.

El a oftat si a fost pe cale sa vorbeasca inainte sa aud niste labe lovind tare pamantul.

El a inghetat.

Asteapta.

Vampitii nu ingheata.

Dar Laurent a facut-o

S-a ridicat incet, o masca de groaza i-a aparut pe fata, apoi s-a intors si a inceput sa fuga.

Laurent a fugit.

Am auzit cum sunetul de pasi se marea, mi-am tras rapid tricoul peste umflatura si m-am ridicat pentru a vedea o aparitie de blana brun-rosiatica, dar nu am fost destul de rapida incat sa pot vedea niste ochii mari si maro care ar putea sa imi ajunga in sufletul meu.

Realizand ca arata familiar, am soptit numele baiatului care avea asemenea ochii.

-Jacob?

Un chicot a iesit din pieptul sau si mi-a trimis un zambet inainte sa fuga.

-Jacob, am spus inainte de a fugi spre casa.

Capitol 6

Edward pov

Dupa cateva zile de la petrecerea in pijamale de la Bella, eu ma plimbam pe plaja pana cand am vazut o pestera. M-am indreptat spre acea pestera sa vad ce este. Cand am ajuns acolo am auzit doua voci de fete, darn u mia-m dat seama cine erau asa ca m-am apropiat mai mult. Am vazut doua fete care stateau cu spatele la mine, una cu parul blond si cealata cu parul saten si un lucru ciudat pe care l-am vazut la cele doua a fost ca ele aveau niste cozi de peste. Din neatentie am alunecat si am cazut, iar atunci cele doua s-au intors si am vazut cine erau cele doua. Am fost foarte socat sa vad ca Bella si Tanya erau pesti sau nu stiu e ce. Am incercat sa ies pe acolo pe unde am intrat, dar nu am reusit, am tot incercat si tot nu reuseam. Dupa cateva minute am auzit vocea Bellei:

-Nu poti sa iesi pe acolo. Prin bazin e singura iesire.

-N…nu m…ma ap…apropii d…de v…voi, spun eu inspaimantat de cele doua.

-Edward nu iti vom face nimic, spune Tanya.

-Nu va cred, spun eu in timp ce am sarit in bazin si am inceput sa inot.

-Edward, o aud pe Bella strigandu-ma.

-Bells, nu. Ca poate o sa te descopere cineva.

-Dar, Tanya… ea a vrut sa continue, dar eu nu am vrut sa le mai ascult.

Intr-un sfert de ora am ajuns acasa, am fost fericit ca nu era nimeni in sufrageri ca sa explic. M-am dus in camera mea si mi-am dat jos hainele si am intrat sub dusca sa scap de ceea ce am vazut langa bazin.

Dupa jumatate de ora am iesit de sub dus, m-am dus la dulap si mi-am luat o pereche de blugi negri si un tricou gri. M-am dus la birou si am inceput sa imi fac temele. In tot acest timp mintea mea nu a mai fost la cele doua.

Cand am terminat mi-am aprins calculatorul si mi-am aprins o pagina de internet. Nu aveam idee ce sa scriu asa ca am scris primul cuvant care mi-a venit in minte, adica ,,sirene”. Am citit o multime de legende despre aceste creaturi superbe care atrageau marinarii spre stanci, cu ajutorul vocilor lor superbe, si le scufundau  navele, iar pe ei ii priveau cum se ineaca fara a face ceva. M-am oprit din citit seara cand am fost chemat la masa de catre guraliva de Nessie. ,,Cum ar reactiona Nessie sau restul  daca ar afla cine sunt cu adevarat Tanya si Bella?”, ma intreb eu incercand sa imi dau seama de reactiile celorlalti. Oare Stefan stie ce este sora lui? Si cum va reactiona daca va afla?

-Eddy, la ce te tot gandesti? Ca esti prea concentrat, spune Emmet cu gura plina.

-Umm…la nimic, spun eu mintinu-i pe toti.

-Edward, Edward nu uita ca pe mine nu ma poti pacali, asa ca spune tot, imi reproseaza piticania de Nessie.

-Nu s-a intamplat nimic, pitic, o mint eu pentru ca nu vroiam sa o ranesc.

-Ma rog fie cum zici tu, deocamdata, spune ea accentuand ultimul cuvant. Dupa ce am mancat si am ajutat-o pe mama sa stranga in bucatarie, pentru ca era randul meu, m-am dus in camera mea si mi-am luat o coala ,un creion si mp3-ul. Am inceput sa desenez ceva, nu aveam idee ce pana nu am vazut chipul Bellei si al Tanyei, dar ele erau sirene.

Dupa ce am terminat desenul l-am pus pe birou si m-am bagat in pat ca sa dorm. Toata noaptea le-am visat pe cele doua, care erau sirene si se aflau pe o stanca, iar eu ma aflam pe o barca si le auzeam vocea care ma atragea spre ele, iar barca s-a lovit de stanci. Eu eram atras de adancul marii si tipam dupa ajutor, iar ele nici macar nu ma priveau si continuau sa cante, fara sa le pese de moartea tuturor oamenilor atrasi de ele.

A doua zi m-am trezit foarte transpirat din cauza visului. Mi-am dorit sa fie doar un vis si ceea ce aflasem cu o zi inainte, dar am vazut desenul si mi-am dat seama ca totul era real si ma intrebam cum o sa reactionez cand o sa le vad.

M-am dus la baie si am facut un dus ca sa incerc sa nu ma mai gandesc la Bella si Tanya. Dupa ce am terminat dusul m-am dus la dulap de unde mi-am luat o pereche de blugi negri, un tricou gri si o pereche de adidasi negri. M-am dus la bucatarie si am luat micul dejun alaturi de familia mea, iar eu eram la fel de ganditor cum eram cu o seara inainte si fratii mei erau la fel de sacaitori. Dupa ce am terminat de mancat ne-am dus cu totii in masina mea si pe drum ma tot gandeam. Cum as putea sa le demasc pe cele doua? Cum as putea sa le arat tuturor prietenilor nostri cine sunt ele cu adevarat? ,,Geniule, raspunsul la cele doua intrebari este ca nu ai nici macar o idee ce sa faci”, urla constiinta la mine si are perfecta dreptate ca nu am nici macar o idee. ,,Chiar vrei sa le demasti sau poate vrei sa o demasti pe Bella?”, ma intreaba constiinta pe acelasi ton. Nu stiam ce sa mai raspund la aceasta ultima intrebare si chiar nu intelegeam intrebarea.

-Edward, fratioare, daca mai mergi putin poate o sa ne duci in clasa cu masina, imi spune Emmet chicotind si eu opresc masina si ma intrebam cum de a trecut asa repede timpul.

-Edward la ce te tot gandesti? ma intreaba Nessie putin enervate.

-Nimic important, ii raspund eu incercand sa par cat de credibil posibil.

-Nu te cred asa ca spune sau te bat ca sa aflu raspunsul, ma ameninta piticania si stiam ca poate sa o faca.

-O sa aflati intr-o zi, le spun eu si ies din masina si ma duc direct spre biblioteca, de unde iau o carte care sa vorbeasca despre sirene. Am cautat putin timp si in sfarsit gasisem ceea ce cautam. Mi-am luat cartea si m-am asezat la una dintre mese si am inceput sa citesc diferite legende, dar unele dintre ele le-am mai citit pe internet.

Bella pov

Stateam si vorbeam cu Tanya in locul unde m-am transformat in sirena, pana in momentul in care aud cum cineva cade si incearca sa se ridice. Eu si Tanya ne intoarcem capul si il vedem pe Edward care incerca sa urce inapoi si parea speriat.de noi.

-Nu poti iesi pe acolo. Singura iesire e prin bazin, ii spun eu aratandu-i bazinul.

-N…nu m…ma ap…apropii d…de v…voi, spune el inspaimantat de noi.

-Edward nu iti vom face nimic, spune Tanya.

-Nu va cred, spune el in timp ce a sarit in bazin si a inceput sa inoate.

-Edward, il strig eu, dar el nu s-a intors si eu am vrut sa ma duc dupa el, dar am fost oprita de Tanya, care mi-a spus:

-Bells, nu. Ca poate te descopera cineva.

-Dar Tanya, daca el o sa spuna la cineva ceea ce a vazut, spun eu putin panicata.

-Nu te teme, eu nu cred ca el va spune ceva, spune blonda incercand sa ma calmeze.

-Nu sunt sigura, ii spun eu sincera.

-Hai sa mergem, spune ea din nou si plecam de acolo. Dupa cateva minute in care am asteptat sa se usuce apa, noi am plecat spre casele noastre.

Cand am ajuns acasa am vazut-o pe mama in sufragerie citind o carte si pe tata stand langa mama cu laptop-ul in brate.

-Buna mama, tata. Ce faceti? ii intreb eu prefacandu-ma ca totul e bine.

-Bine, draga. Tu cum te-ai distrat azi? ma intreaba mama lasand cartea pe masuta de langa canapea.

-Foarte bine. M-am plimbat cu o prietena pe la mall, spun eu.

-Cu cine? Cu Alice? ma intreaba tata zambind.

-Nu, cu o colega noua. Sesiunea de cumparaturi cu Alice este planificata de obicei lunea si oricum nu vreau mai multe zile de tortura la cumparaturi, ii raspund eu tatalui meu.

-Da, am uitat ca o lauzi pe Alice drept obsedata dupa cumparaturi, spune tata chicotind.

-Ma duc sa imi termin temele, le spun eu si ma duc in camera mea. Mai aveam de scris doar la matematica, asa ca am terminat intr-o jumatete de ora.

Restul zilei mi l-am petrecut in camera mea citind. Seara am fost chemata la masa de mama. Cat am mancat am mai vorbit diferite subiecte. Dupa ce am terminat de mancat si sa o ajut pe mama sa stranga masa.

Dupa am stat in sufragerie cu mama si tata si ne-am uitat la un film. Cand filmul s-a terminat ne-am dus fiecare in camera sa.

Cand am intrat in camera mea, am vazut ca aveam un mesaj de la Tanya.

,,Bella, va trebui sa il urmarim pe Edward ca san u spuna nimanui.”

I-am raspuns repede si dupa m-am bagat in pat ca sa dorm.

A doua zi cand m-am trezit m-am dus la baie si mi-am facut siesta de dimneata, dupa    m-am dus la dulap de unde mi-am luat o pereche de pantaloni de blugi, un tricou gri si o pereche de bascheti gri.

Am coborat in bucatarie unde am luat micul dejun cu parintii mei. Dupa ce am terminat de mancat mi-am luat la revedere de la ei si am plecat, iar pe drum m-am intalnit cu Jane, Alec, Tanya, Stefan si Alice. Am vorbit pana am ajuns la scoala, unde i-am vazut doar pe Nessie, Emmet, Jasper, Rose si Jake, care vorbeau, iar noi ne-am apropiat de ei si i-am salutat. ,,Oare de ce Edward nu a venit la scoala?”

-Nessie, unde este Edward? intreaba Tanya.

-S-a dus pana la biblioteca sa se uite de o carte, a raspuns ea ridicand din umeri.

Eu am plecat spre biblioteca sa vorbesc cu el. Dupa cateva minute am ajuns acolo si l-am vazut citind o carte. Cand m-am apropiat de el am vazut ce carte citea. Citea o carte cu legende in care se vorbea si despre sirene.

-In acea carte spune numai minciuni despre sirene, ii spun eu asezandu-ma pe scaunul din fata lui.

-De unde stii toate astea? ma intreaba el lasand carte ape masa si privindu-ma in ochii.

-Pentru ca in fata ta sta o sirena, ii spun eu evitandu-i privirea.

-Adica stii si de legendele acelea in care sirenele atrageau marinarii si ii lasau sa moara? ma intreaba el furios.

-Am citit acele minciuni. Acele sirene se razbunau pe marinarii care le-au omorat regina. Atunci sirenele nu isi faceau aparitia la suprafata, in afara de regina lor. Pana intr-o noapte cu luna plina cand niste marinari au prins-o, iar una dintre ele era mai la suprafata si a observat cand a fost omorata. Acea sirena fiind asa furioasa le-a spus tuturor ceea ce s-a intamplat si s-au gandit sa se azbune si asa ele si-au folosit vocile lor superbe ca sa se razbune, stiind ca toti sunt la fel, pana cand una dintre ele s-a indragostit de un print care era sa moara in timpul unei furtunii, iar aceasta l-a salvat si mult timp ea a stat ascunsa si l-a urmarit si a vazut ca nu toti oameni sunt la fel de rai ca cei care le-au omorat regina si a incercat sa le convinga de acest lucru. Celelalte nu au crezut-o pana in momentul in care acea sirena indragostita a fost salvata de acela de care s-a indragostit, iar celelalte au vazut ca e salvata de un om si atunci ele si-au dat seama ca ea avea dreptate. Sirena care era indragostita, dar si regina sirenelor a murit in acelasi loc unde m-am transformat si m-ai vazut cu Tanya in formele noastre adevarate. Daca vrei ma crezi, daca nu asta e, spun eu trista si ma ridic indreptandu-ma spre iesire, dar nu am putut sa fac un pas pentru ca am fost oprita de mana lui.

-Te cred, doar ca nu stiam aceste povesti, spune el.

-Nimeni nu stie aceste povesti, in afara de sirenele care s-au transformat in locul in care au murit cele doua, ii spun eu in timp ce ne asezam din nou la masa.

-Adica doar tu? intreaba el putin nedumerit.

-Nu sunt doar eu, dar acum cele care s-au transformat acolo ori au murit ori au renuntat la a mai fi sirene, ii raspund eu.

Am mai vorbit pana am auzit clopotelul si ne-am dus in clase.

Inainte sa intru in clasa m-am intors spre Edward si i-am zis:

-Imi promiti san u spui la nimeni ceea ce ti-am spus? Pana nu ma gandesc cu Tanya cum sa le spunem si celorlalti.

-Iti promit, imi spune el si pleaca el spre ora lui.

Restul zilei l-am petrecut la fel ca deobicei. Seara am sunat-o pe Tanya.

-Buna, ce faci?

-Bine, tu ce faci? ma intreaba ea.

-Bine, ma gandeam cum sa le spunem prietenilor nostri despre ceea ce suntem, ii raspund eu.

-Ar trebui sa gasim o modalitate sa le aratam.

-Nu stiu, dar o sa ne mai gandim, ii raspund eu.

-Deci ce ai vorbit cu Edward azi la scoala? ma intreaba ea.

-I-am spus povestile despre sirene si cum am reusit sa ne transformam, ii spun eu.

-A doar atat, credeam ca ati vorbit mai mult, imi spune ea.

-Tanya ce vrei sa spui? o intreb eu putin nedumerita.

-Nimic, nimic. Noapte buna, imi spune ea si imi inchide. ,,Ma intreb ce vrea sa spuna?” ma gandesc eu in timp ce ma schimbam in pijamale si ma bagam in pat.

 

PS: Fara cel putin 3 commuri nu mai pun niciun next.

Capitol 1 He left

Nu, nu, nu, nu, nu,nu. Asta nu se poate intampla! El nu poate sa ma paraseasca! Am nevoie de el in viata mea! El nu poate sa iasa din viata mea, fara o explicatie! Tot ce mia oferit a fos ,,la revedere” si ,,ai grija de tine”, si apoi m-a lasat in mijlocul padurii.

Viata nu mai inseamna nimic.

Fara el…

Eu nu pot suporta.

Mergand acasa, aproape plutind peste iarba verde ca o fantoma, eu m-am simtit amortita. Nu mi-am putut simti picioarele in timp ce mergeam spre casa mea si a lui Charlie, nu mi-am putut simti mainile inclestate si desclestate in pumni, si nu mi-am putut simti inima care batea pompand sange prin venele mele- amintindu-mi pur si simplu de ce el m-a parasit. Am deschis usa si am gasit un bilet pe masa:

,,Am plecat sa ma plimb cu Edward. Ma intorc curand, B.”

Eu nu am pus acel bilet acolo… Asteapta… Acel nemernic.

Mi-am scrasnit dintii din cauza ca EL a scris acel bilet. L-am smuls de pe masuta din lemn si l-am rupt in mii de bucatele invizibile, iar acele bucatele le-am aruncat in cosul de gunoi. Am oftat si m-am indreptat spre baie cu pasii mici. Trebuie sa arat prezentabil pentru Charlie ca sa nu isi dea seama ce epava sunt in interior. Mi-am periapt parul si mi l-am lasat sa cad ape spate in mod normal, dupa am inceput sa gatesc pui pentru seful de politie al micului oras Forks.

Dup ace am terminat de gatit lasagna bunicii Swan, am luat o farfurie pentru mine si am mancat fara sa simt gustul. Dup ace ultima muscatura a fost inghitita, am facut dus si mi-am periapt dintii pentru a scapa de urmele de lasagna si m-am indreptat spre pat.

Aceasta zi a fost cu adevarat agitata.

About

Edward a lasat-o pe Bella cu inima franta. Ea zboara spe Volterra pentru a incepe o noua viata. Dupa transformare, ea se ciocneste de cineva la care nu s-ar fi gandit vreodata ca va fi acolo.